Te urmărește luna în ceașca ta de cafea,
iar fiecare gură luată, te visează noapte.
Se aud,iar, cum ard lumânări, iar clopotele închid cortina
e sinistru și vag cum se sfârșește ploaia pe obrajii tăi,
și tu te bei atât de plin de sine din paharul stropit de amprente.
Ai golit și ceașca, ți-e gol și paharul,
și le-ai lăsat ca amprente pe trupul dezgolit al nopții,
te-ncânți și-i săruți din nou umărul drept, iar tu pleci grăbit spre stânga,
să nu pierzi dimineața ce stă cu mâna dreaptă întinsă spre tine
și îți ticăie în ureche un pas spre ieșire.
miercuri, 24 noiembrie 2010
miercuri, 27 octombrie 2010
Poem scris cu scarba
Plina de arfe scuip orice am in fata mea si o sa'mi treaca!
o sa treaca in viteza pe autostrada mea toata flegma din mine.
Sunt o disperata, dar o sa'mi treaca!
Din piept mereu va rasari cate o raza pana cand va reusi soarele sa'mi lumineze din nou sufletul.
Dar e negru ...e negru de furtuna si se zguduie bordura sub pasii mei de ratacitoare.
Nu sunt nebuna, nu sunt deprimata sunt doar disperata.
Satula...satula de acelasi pahar de sticla umplut cu minciuni.
E ca frisca vegetala , am pus limba si m-am albit la fata.
Scarba...
e mai mult durere...
nici nu stiu ce e, dar stiu ca e ceva in mine ce'mi sparge cavitatea toracica.
atat stiu...
si vreau sa plang...si nu mai pot pentru ca am devenit prea rece.
cred ca sunt in coma...
o sa treaca in viteza pe autostrada mea toata flegma din mine.
Sunt o disperata, dar o sa'mi treaca!
Din piept mereu va rasari cate o raza pana cand va reusi soarele sa'mi lumineze din nou sufletul.
Dar e negru ...e negru de furtuna si se zguduie bordura sub pasii mei de ratacitoare.
Nu sunt nebuna, nu sunt deprimata sunt doar disperata.
Satula...satula de acelasi pahar de sticla umplut cu minciuni.
E ca frisca vegetala , am pus limba si m-am albit la fata.
Scarba...
e mai mult durere...
nici nu stiu ce e, dar stiu ca e ceva in mine ce'mi sparge cavitatea toracica.
atat stiu...
si vreau sa plang...si nu mai pot pentru ca am devenit prea rece.
cred ca sunt in coma...
vineri, 15 octombrie 2010
Cotor de măr
Nu înţeleg de ce adesea din suflet mi se varsă un război de sâmburi uzaţi,
N.am mai mâncat de două zile un măr.
Însă simt încă, alunecându.mi pe gât acreală de măr de toamnă.
Mă mănâncă stomacul, iar dinţii încleştaţi nu pot să.i scot din mine
Am firmituri de pâine ce curg murdărindu.mi picioarele de foamete,
Iar lighioanele târâtoare cară în spate fărâme din mine.
Îmi rod cu bună ştiinţă miezul acrit de prea multă ploaie...de prea multă aşteptare în agonie.
Mă fărâm pănă la structură,până rămân dezbrăcată curgând din mine seminţe...
Şi stau pictată în roşu de un pictor rătăcit, iar pe foaie sunt slabă,sunt ştearsă
Până când el aruncă amărâtul meu de cotor.
N.am mai mâncat de două secunde un măr,
Mărul aruncat de pictor cu un varf de creion.
N.am mai mâncat de două zile un măr.
Însă simt încă, alunecându.mi pe gât acreală de măr de toamnă.
Mă mănâncă stomacul, iar dinţii încleştaţi nu pot să.i scot din mine
Am firmituri de pâine ce curg murdărindu.mi picioarele de foamete,
Iar lighioanele târâtoare cară în spate fărâme din mine.
Îmi rod cu bună ştiinţă miezul acrit de prea multă ploaie...de prea multă aşteptare în agonie.
Mă fărâm pănă la structură,până rămân dezbrăcată curgând din mine seminţe...
Şi stau pictată în roşu de un pictor rătăcit, iar pe foaie sunt slabă,sunt ştearsă
Până când el aruncă amărâtul meu de cotor.
N.am mai mâncat de două secunde un măr,
Mărul aruncat de pictor cu un varf de creion.
luni, 11 octombrie 2010
Fuga de sine
A reusit să lase în urmă trenul din care a fost aruncată.
I'a răpit călătoria un amărât de bilet pe care stă acum şi'l înjură.
Mănâncă pământul cu vârful papucilor tociţi şi'şi scutură părul de sudoare,
N'are destul astâmpăr şi'şi rupe rochia fumurie de praful scuipat de timp.
Are impresia că a alunecat prea departe pentru că nu'şi recunoaşte unghiile pictate în negru.
Parcă un eveniment funebru i'a înghiţit hainele de înger alb,iar acum e o zăcăminte
ascunsă undeva într'o mlaştină.Se sufocă, n'are timp să iasă la suprafaţă,
o funie zgomotosă o atârnă acum rătăcită pe o stradă aglomerată,
iar în faţă îi surâde timpul cotidian.
rochia e acum, o mare de mlaştini hoinărindu'i tot corpul într'un dans modern.
funia i se prinde parcă de urechi,iar blocurile gri îi încântă căpătâiul cu zgomote de poveşti asurzitoare.
Dar nu mai este aruncată la întâmplare, e doar adolescenta trenului rătăcit într'o lume modernă.
The pretty Reckless - Make me wanna die
Asculta mai multe audio diverse
I'a răpit călătoria un amărât de bilet pe care stă acum şi'l înjură.
Mănâncă pământul cu vârful papucilor tociţi şi'şi scutură părul de sudoare,
N'are destul astâmpăr şi'şi rupe rochia fumurie de praful scuipat de timp.
Are impresia că a alunecat prea departe pentru că nu'şi recunoaşte unghiile pictate în negru.
Parcă un eveniment funebru i'a înghiţit hainele de înger alb,iar acum e o zăcăminte
ascunsă undeva într'o mlaştină.Se sufocă, n'are timp să iasă la suprafaţă,
o funie zgomotosă o atârnă acum rătăcită pe o stradă aglomerată,
iar în faţă îi surâde timpul cotidian.
rochia e acum, o mare de mlaştini hoinărindu'i tot corpul într'un dans modern.
funia i se prinde parcă de urechi,iar blocurile gri îi încântă căpătâiul cu zgomote de poveşti asurzitoare.
Dar nu mai este aruncată la întâmplare, e doar adolescenta trenului rătăcit într'o lume modernă.
The pretty Reckless - Make me wanna die
Asculta mai multe audio diverse
vineri, 8 octombrie 2010
Lenea mea esti tu!
Te incalec adesea usor sa nu'ti ating coapsele,
Dar piciorul meu ca de paianjen
Se lipeste ca de miere de trupul tau.
Ca un ciclop imi var gandul intr'o singura directie
Si matur pestii rapitori de pe gleznele tale.
Iti musc degetele sa te aud cum gemi,
Iar vantul te sprijina in a ta durere,
Ca-ti vajaie talpa din radacini si-ncepi sa urli,sa plangi,te cutremuri
Si-ti creste'n palma iarba.
Ma intind ca o felina,iar mana ta mi'o prind de fata
Sa fiu o carte scrisa doar in cuprins,fara prefata,
Palida-n primavara de verdeata ce ti-o smulg acum din maini.
pg de azi : Mi-am legat lenea trupeasca de obisnuinta de a zace peste trupul tau o zi intreaga,
Dupa care sa alerg pe perna ta in speranta ca ma voi trezi.
Dar piciorul meu ca de paianjen
Se lipeste ca de miere de trupul tau.
Ca un ciclop imi var gandul intr'o singura directie
Si matur pestii rapitori de pe gleznele tale.
Iti musc degetele sa te aud cum gemi,
Iar vantul te sprijina in a ta durere,
Ca-ti vajaie talpa din radacini si-ncepi sa urli,sa plangi,te cutremuri
Si-ti creste'n palma iarba.
Ma intind ca o felina,iar mana ta mi'o prind de fata
Sa fiu o carte scrisa doar in cuprins,fara prefata,
Palida-n primavara de verdeata ce ti-o smulg acum din maini.
pg de azi : Mi-am legat lenea trupeasca de obisnuinta de a zace peste trupul tau o zi intreaga,
Dupa care sa alerg pe perna ta in speranta ca ma voi trezi.
marți, 5 octombrie 2010
Ură
Îmi scuipă inima în piept cuvinte întortocheate pe care mă strădui în zadar să le înţeleg.Zic întortocheate pentru că mi s.au prins de suflet ca flegma de limbă şi stau să.mi străpungă cavitatea ţipând şi înjurând pereţii...
Pereţii care se laudă că.s albi, dar sunt negri...
Şi inima va scuipa...va lăsa o dâră de substanţă amară amestecată cu înjurături...şi va şopti pereţilor că.s negri de minciună...
Pereţii care se laudă că.s albi, dar sunt negri...
Şi inima va scuipa...va lăsa o dâră de substanţă amară amestecată cu înjurături...şi va şopti pereţilor că.s negri de minciună...
joi, 30 septembrie 2010
Copacul
Am un copac undeva jos,sub geam,sta cu umbra-n sus pana cand apune-n soare.
Apoi se-ntoarce si e cu umbra spre mine.
Imi face in ciuda ca sta lipit de strada si il maimutareste pe rand cate o masina.
Ce risipa de combustibil...sa treci cu viteza printr'un copac si sa faci pe omul antic
cu creier de maimuta.
De la ora rasaritului copacul ar trebui sa se ridice cu umbra spre cer, insa e prea extenuat de rotile grele ale vitezomanilor si sta cu fruntea lipita de calcaiul asfaltului rece.
Suflet poluat de niste maimute.
Apoi se-ntoarce si e cu umbra spre mine.
Imi face in ciuda ca sta lipit de strada si il maimutareste pe rand cate o masina.
Ce risipa de combustibil...sa treci cu viteza printr'un copac si sa faci pe omul antic
cu creier de maimuta.
De la ora rasaritului copacul ar trebui sa se ridice cu umbra spre cer, insa e prea extenuat de rotile grele ale vitezomanilor si sta cu fruntea lipita de calcaiul asfaltului rece.
Suflet poluat de niste maimute.
joi, 23 septembrie 2010
Tip,dar nu ma aud
Tip in zadar cand cerul se crapa in mii de coaste
iar tricoul se umezeste de sange albastru.
Ma simt regina.
Si gust din moartea albastra o viata pierduta in adancuri,
ce coasta la coasta apasate intr-un labirint au format coline.
E prea departe de uman si prea aproape de nebunie ca sa fiu auzita...
ca sa pot plange pe moalele pamantului...
sunt ratacita in spatiu ca un satelit ruginit de neexistenta gravitatiei...
iar tricoul se umezeste de sange albastru.
Ma simt regina.
Si gust din moartea albastra o viata pierduta in adancuri,
ce coasta la coasta apasate intr-un labirint au format coline.
E prea departe de uman si prea aproape de nebunie ca sa fiu auzita...
ca sa pot plange pe moalele pamantului...
sunt ratacita in spatiu ca un satelit ruginit de neexistenta gravitatiei...
vineri, 17 septembrie 2010
Mica gustare
Sa gusti dintr'o cizma murdara toata oboseala drumului pe care l-a parcurs,
sa vezi ce amar si rece iti va fi gatlejul!
Iar daca vei lua o gura de apa sa incerci sa aflii locul unde s-a scufundat...
vei gasi cizma la fund, astupata de un peste pofticios.
sa vezi ce amar si rece iti va fi gatlejul!
Iar daca vei lua o gura de apa sa incerci sa aflii locul unde s-a scufundat...
vei gasi cizma la fund, astupata de un peste pofticios.
marți, 14 septembrie 2010
Adeverinta
Domnule Univers,
subsemnatii Visatorii , domiciliati undeva In Tara De Jos, identificati prin seriile scrise undeva pe buzunarele salopetelor albastre, iti cerem un sac de praf de stele.Promitem sa-l folosim doar pentru a face noapte mai repede pe strada noastra si sa putem sa ne ghiontim ochii sub acelasi cer.Vom canta in urechea lunii doar un cantec de leagan si vom pune soarele undeva in buzunarele din fata,in marsupiu,vom sari mai repede ca un cangur in desertul pasiunii.
P.s. : Ne-am hotarat sa mutam cerul pe pamant pentru a dormi pe el, da-ne te rog si un colt de perna, ne indemnam noi visele sa se uneasca si urmatoarea cerere va fi din partea unui singur suflet.
Lasa-ne te rog raspuns cu o carioca albastra.
subsemnatii Visatorii , domiciliati undeva In Tara De Jos, identificati prin seriile scrise undeva pe buzunarele salopetelor albastre, iti cerem un sac de praf de stele.Promitem sa-l folosim doar pentru a face noapte mai repede pe strada noastra si sa putem sa ne ghiontim ochii sub acelasi cer.Vom canta in urechea lunii doar un cantec de leagan si vom pune soarele undeva in buzunarele din fata,in marsupiu,vom sari mai repede ca un cangur in desertul pasiunii.
P.s. : Ne-am hotarat sa mutam cerul pe pamant pentru a dormi pe el, da-ne te rog si un colt de perna, ne indemnam noi visele sa se uneasca si urmatoarea cerere va fi din partea unui singur suflet.
Lasa-ne te rog raspuns cu o carioca albastra.
vineri, 10 septembrie 2010
Leapsa!
Multumesc frumos, Sab!
Si leapsa suna cam asa: 3 fraze - ce a insemnat vara asta pentru tine. mai concret: cu ce ti'a incantat sufletul.
3 fraze - ce a insemnat vara trecuta pentru tine
+ concluzie
Vara asta...
am iubit marea si muntii impreuna cu el.
am reusit sa ma impart in trepte si am aflat ca traiesc prin el ( desi stiam deja, mi-am intarit ideea).
am baut fiecare clipa din sticla lui de "alcool". ( suc acidulat de culoare timpurie)
Vara trecuta...
am umplut de bani Gradina Botanica , Iasi si de pasi iarba de acolo.
am cantat inimii iubire vesnica.
am plans la sfarsitul verii inceputul unui an greu.( desi am plans ca fraiera ca nu a fost asa cum am crezut eu/el)
Concluzie: Ambele veri au fost concentrate de iubire.
Ambele veri sunt ale lui.
Ambele au promis viitoarele veri alaturi de el, impreuna cu el, numai cu el!
Leapsa o primeste cine pofteste!
Si leapsa suna cam asa: 3 fraze - ce a insemnat vara asta pentru tine. mai concret: cu ce ti'a incantat sufletul.
3 fraze - ce a insemnat vara trecuta pentru tine
+ concluzie
Vara asta...
am iubit marea si muntii impreuna cu el.
am reusit sa ma impart in trepte si am aflat ca traiesc prin el ( desi stiam deja, mi-am intarit ideea).
am baut fiecare clipa din sticla lui de "alcool". ( suc acidulat de culoare timpurie)
Vara trecuta...
am umplut de bani Gradina Botanica , Iasi si de pasi iarba de acolo.
am cantat inimii iubire vesnica.
am plans la sfarsitul verii inceputul unui an greu.( desi am plans ca fraiera ca nu a fost asa cum am crezut eu/el)
Concluzie: Ambele veri au fost concentrate de iubire.
Ambele veri sunt ale lui.
Ambele au promis viitoarele veri alaturi de el, impreuna cu el, numai cu el!
Leapsa o primeste cine pofteste!
luni, 30 august 2010
Am uitat
Mi-am legat de gat un val si am uitat de mine.
Podoaba gri de verde, albastra de uimire ca nu m-a sufocat,
Mi-a gustat din par.
I-am smuls cate un fir de zbucium si mi l-am bagat in gand,
ca sa ma intorc.
Si ma duc, diseara sa inot in ore,sa adorm pe linia de tren calcand un apus...e de-ajuns.
Am plecat la mare!
Podoaba gri de verde, albastra de uimire ca nu m-a sufocat,
Mi-a gustat din par.
I-am smuls cate un fir de zbucium si mi l-am bagat in gand,
ca sa ma intorc.
Si ma duc, diseara sa inot in ore,sa adorm pe linia de tren calcand un apus...e de-ajuns.
Am plecat la mare!
marți, 27 iulie 2010
Masacru...
Am primit un mail care chiar mi-a cutremurat gandurile.
Doar aruncati o privire....
În Danemarca încă este permisă această atrocitate. Pentru moment, apa oceanului s-a colorat în roşu ...
Dar nu din cauze naturale.
Din cauză că, nişte indivizi măcelăresc delfinii Calderon, faimoşi datorită inteligenţei lor.
Asta se-ntâmplă în fiecare an pe insulele Faröer (Danemarca).
Cei mai „importanţi” participanti sunt adolescenţi ! De ce ? Este un fel de „sărbătoare”, ca să demonstreze „maturitatea” lor.
Toţi participă într-un fel sau altul, fie prin măcelărire, fie ca spectatori.
Delfinii Calderon – ca şi multe alte specii – sunt pe cale de dispariţie. Ei se apropie de oameni, ca să se joace şi să comunice.
Asta este un adevărat semn de prietenie.
Ei nu mor imediat. Indivizii îi taie cu cârlige, o dată, de două sau chiar de mai multe ori.
Atunci,, definii scot nişte ţipete / sunte ca de nou-născuţi.
Aceste animale minunate, se chinuie, dar ele nu capătă nici un fel de „consolare” în timp ce mor în propriul lor sânge.
Acest carnaval însângerat trebuie să ia sfârșit!
Ne sinucidem pe noi înșine ucigându-ne propria lume!Și de ce??? Pentru a demonstra că suntem viteji? Prin crimă? De ce unii se cred un fel de spiderman sau alt erou de film și își închipuie că se luptă cu fiare? Dar ce fiare? Niște delfini?? Copiii oceanului? ...
Lumea nu mai e nebună e de-a dreptul TÂMPITĂ!
Doar aruncati o privire....
În Danemarca încă este permisă această atrocitate. Pentru moment, apa oceanului s-a colorat în roşu ...
Dar nu din cauze naturale.
Din cauză că, nişte indivizi măcelăresc delfinii Calderon, faimoşi datorită inteligenţei lor.
Asta se-ntâmplă în fiecare an pe insulele Faröer (Danemarca).
Cei mai „importanţi” participanti sunt adolescenţi ! De ce ? Este un fel de „sărbătoare”, ca să demonstreze „maturitatea” lor.
Toţi participă într-un fel sau altul, fie prin măcelărire, fie ca spectatori.
Delfinii Calderon – ca şi multe alte specii – sunt pe cale de dispariţie. Ei se apropie de oameni, ca să se joace şi să comunice.
Asta este un adevărat semn de prietenie.
Ei nu mor imediat. Indivizii îi taie cu cârlige, o dată, de două sau chiar de mai multe ori.
Atunci,, definii scot nişte ţipete / sunte ca de nou-născuţi.
Aceste animale minunate, se chinuie, dar ele nu capătă nici un fel de „consolare” în timp ce mor în propriul lor sânge.
Acest carnaval însângerat trebuie să ia sfârșit!
Ne sinucidem pe noi înșine ucigându-ne propria lume!Și de ce??? Pentru a demonstra că suntem viteji? Prin crimă? De ce unii se cred un fel de spiderman sau alt erou de film și își închipuie că se luptă cu fiare? Dar ce fiare? Niște delfini?? Copiii oceanului? ...
Lumea nu mai e nebună e de-a dreptul TÂMPITĂ!
duminică, 25 iulie 2010
Plouă!
...şi printre rândurile de stradă umedă miroase a plăcere.
Toţi au gânduri murdare pe care şi le clătesc acum...
şi curg pe umerii lor osteniţi de-atâta vreme risipită-n aer
E parcă..un vals erotic ,iar semaforul e beat de roşu când cerul scânceşte plăcut un cântec de dragoste
S-au prelins visele până pe stradă ,iar ploaia s-a oprit
Au gust de medicamente şi au ameţit-o...
Căci grăbită strada, îşi deschide cămaşa şi sub cerul gol se iubeşte cu tălpile rătăcitorilor
Îi ating coapsa în tropote de cai parcă şi ea geme plăcut că-i un câmp verde ...şi-a aţipit
Toţi au gânduri murdare pe care şi le clătesc acum...
şi curg pe umerii lor osteniţi de-atâta vreme risipită-n aer
E parcă..un vals erotic ,iar semaforul e beat de roşu când cerul scânceşte plăcut un cântec de dragoste
S-au prelins visele până pe stradă ,iar ploaia s-a oprit
Au gust de medicamente şi au ameţit-o...
Căci grăbită strada, îşi deschide cămaşa şi sub cerul gol se iubeşte cu tălpile rătăcitorilor
Îi ating coapsa în tropote de cai parcă şi ea geme plăcut că-i un câmp verde ...şi-a aţipit
sâmbătă, 24 iulie 2010
Cădere
Depresie sau o simplă fractură a minţii mele...
S-a rupt firul satelitului şi caut în zadar să prind semnal..m-am pierdut,ar fi uşor să zic pe lună.
Ar fi uşor prin zâmbete de ochi calzi să-mi revin...dar balta de sfori mă sugrumă tot mai mult și mă atrag spre respingere.
Sper să mă regăsesc...prin tine.
Asculta mai multe audio Muzica
S-a rupt firul satelitului şi caut în zadar să prind semnal..m-am pierdut,ar fi uşor să zic pe lună.
Ar fi uşor prin zâmbete de ochi calzi să-mi revin...dar balta de sfori mă sugrumă tot mai mult și mă atrag spre respingere.
Sper să mă regăsesc...prin tine.
Asculta mai multe audio Muzica
miercuri, 21 iulie 2010
Să mă citești
I-am spus: papadia mea...dupa care a urmat un nas stramb si de dupa un zambet au iesit cuvintele : " Adica curu-gainii?!" asta fiind denumirea populara a plantei...
Haha...
L-am numit păpădie pentru că reușește să mă poarte tot mai sus.
...pentru că i se citește în ochi dorința de a evada din -uman-.
...pentru că zâmbetul îi este mereu gingaș.
...iar când se enervează îi sare câte un -puf- din frunte...arr și-și încleștează gura...NU MĂ MUȘCA!!! oricum e mereu prea târziu... se răzbună și râde.
...pentru că promite, doar pentru că promit și eu...și pentru că nu face planuri și le uită...doar urmează cursul și de aceea de fiecare dată se întâmplă ceea ce ne doream, dar nu știam.
...pentru că mă cicălește cu vorbe goale, fiindcă știe că eu nu mușc...
...pentru că e la fel de sensibil ca o păpădie...atingi și totul explodează...într-un descântesc de ploaie...de mine...de zâmbete.niciodata nu știi.
...pentru că e imprevizibil și totuși pentru mine o icoană.
...pentru că o să citească și o să se strâmble plăcut, o să mă muște și apoi o să-mi arate harta unui sărut.
Haha...
L-am numit păpădie pentru că reușește să mă poarte tot mai sus.
...pentru că i se citește în ochi dorința de a evada din -uman-.
...pentru că zâmbetul îi este mereu gingaș.
...iar când se enervează îi sare câte un -puf- din frunte...arr și-și încleștează gura...NU MĂ MUȘCA!!! oricum e mereu prea târziu... se răzbună și râde.
...pentru că promite, doar pentru că promit și eu...și pentru că nu face planuri și le uită...doar urmează cursul și de aceea de fiecare dată se întâmplă ceea ce ne doream, dar nu știam.
...pentru că mă cicălește cu vorbe goale, fiindcă știe că eu nu mușc...
...pentru că e la fel de sensibil ca o păpădie...atingi și totul explodează...într-un descântesc de ploaie...de mine...de zâmbete.niciodata nu știi.
...pentru că e imprevizibil și totuși pentru mine o icoană.
...pentru că o să citească și o să se strâmble plăcut, o să mă muște și apoi o să-mi arate harta unui sărut.
marți, 20 iulie 2010
Noi, după gratii
Am adormit pe coastele unui călător.
Mirosea a nisip mestecat de tălpi ostenite
și deșertul din el m-a afundat în furtună.
am alunecat prea departe, până să-mi dau seama că zăceam atârnată cu capul în jos de gâtul lui
și el nu spunea nimic...se înmulțea pădure și termina prin a-mi bea apa zâmbetului.
Mă gâdilea în talpă cu un colț de cutie ruptă și-mi spunea ceva articulându-mi glezna.
mă doare.
fără să mai simt ceva m-a legat de el cu două sfori care îi curgeau din priviri și s-a prelins pe mine într-un lichid dulce.
L-am băut și m-am trezit îmbrăcată într-un costum alb-negru.Eram trasată de dungi și alergam pe un câmp întors. Ochi de zebră sub cer înghețat...m-am rătăcit în trecut,iar el,călătorul renăștea în mine și eu rătăceam mai departe...
Don't forget to remember me...
Mirosea a nisip mestecat de tălpi ostenite
și deșertul din el m-a afundat în furtună.
am alunecat prea departe, până să-mi dau seama că zăceam atârnată cu capul în jos de gâtul lui
și el nu spunea nimic...se înmulțea pădure și termina prin a-mi bea apa zâmbetului.
Mă gâdilea în talpă cu un colț de cutie ruptă și-mi spunea ceva articulându-mi glezna.
mă doare.
fără să mai simt ceva m-a legat de el cu două sfori care îi curgeau din priviri și s-a prelins pe mine într-un lichid dulce.
L-am băut și m-am trezit îmbrăcată într-un costum alb-negru.Eram trasată de dungi și alergam pe un câmp întors. Ochi de zebră sub cer înghețat...m-am rătăcit în trecut,iar el,călătorul renăștea în mine și eu rătăceam mai departe...
Don't forget to remember me...
sâmbătă, 10 iulie 2010
Simplu și magic
Și să nu uit...
-inima e subiectul "muncii",
-sufletul,un întăritor,
-oamenii plămânii care respiră tot acest aer învăluitor
-și iubirea...un proces circular dintre 4 plămâni identici.
Iubiți vă rog!
E magic!
-inima e subiectul "muncii",
-sufletul,un întăritor,
-oamenii plămânii care respiră tot acest aer învăluitor
-și iubirea...un proces circular dintre 4 plămâni identici.
Iubiți vă rog!
E magic!
marți, 6 iulie 2010
Cafea
Taci! Că am visat c-am rupt în două o boabă de cafea
Și am deschis o poartă către lume,
O lume amăruie.Dulce-amăruie.
Oamenii aveau în piept cești
Aburi,nori de aburi le umbreau fețele,
Sorbeau liniștiți o gură de apus.
Vrei o ceașcă de cafea?
noroc!!!
Și am deschis o poartă către lume,
O lume amăruie.Dulce-amăruie.
Oamenii aveau în piept cești
Aburi,nori de aburi le umbreau fețele,
Sorbeau liniștiți o gură de apus.
Vrei o ceașcă de cafea?
noroc!!!
marți, 29 iunie 2010
Sunt un semn
Am în stomac o cutie cartonată și seamănă destul de bine cu un semn de circulație.
Îți propun să îl respecți lăsându-mă să mă afișez în fața ta ca o simplă eu,
să port în mâini o veche dorință a ta
și să ți-o pot spune pe a mea...
Nu e după logică, e după aerodinamică.
Treci cu vederea riști să mă pierzi...
pentru că am pășit deja în mașina ta.Pune frână!
P.s.
Îți propun să îl respecți lăsându-mă să mă afișez în fața ta ca o simplă eu,
să port în mâini o veche dorință a ta
și să ți-o pot spune pe a mea...
Nu e după logică, e după aerodinamică.
Treci cu vederea riști să mă pierzi...
pentru că am pășit deja în mașina ta.Pune frână!
P.s.
vineri, 25 iunie 2010
Urletul meu
Simt nevoia să ard un viciu
să strâng de gât parterul și să-mi las etajul să plutească
să fac pereții să pulseze sub bass-ul inimii mele,
iar lustra să cadă pe tavan surzindu-mi amarul.
picioarele mele spânzurându-mi trupul să alerge pe scări în sus,
iar pianul de sub mine să-mi urle rătăcirea.
într-un final să mă afund în tăcere și să plâng de fericire
și pașii să mă cheme lent într-un dans spre regăsire,
parterul fiind deja mort,iar etajul meu spre răsărit.
am sosit...
Liniștea sufletească îmi plânge pieptul...
să strâng de gât parterul și să-mi las etajul să plutească
să fac pereții să pulseze sub bass-ul inimii mele,
iar lustra să cadă pe tavan surzindu-mi amarul.
picioarele mele spânzurându-mi trupul să alerge pe scări în sus,
iar pianul de sub mine să-mi urle rătăcirea.
într-un final să mă afund în tăcere și să plâng de fericire
și pașii să mă cheme lent într-un dans spre regăsire,
parterul fiind deja mort,iar etajul meu spre răsărit.
am sosit...
Liniștea sufletească îmi plânge pieptul...
joi, 24 iunie 2010
Două scaune
Spătar lângă spătar deapănă povești
Nu se văd,abia se ating
Doar o coadă de ochi pierdut
Își aruncă des când vânt...
de gând se apropie și se ating,plutind.
E aer smuls, aer spus,
Iar lemnul le scârție când se leagănă,
Sub greutate se strâmbă și așteaptă
Să se împreuneze prin ei,
Prin oamenii naivi.
Și dacă se văd,se văd doar pentru că ei le întorc
Și dacă se ating, se ating prin capetele lor unite,
Și simt că se iubesc.
Când pe-a lor spătare lunecă două umbre vii
Ele le colorează cu timpul lor prins în lemn uscat,
Pentru că se iubesc că ne unesc,
Se iubesc pentru că le lăsăm greutatea gândurilor noastre,
Doar se iubesc deși uitate și întoarse sprijină dosul unui perete,
De mult uitat și umed.
Asculta mai multe audio Muzica
Nu se văd,abia se ating
Doar o coadă de ochi pierdut
Își aruncă des când vânt...
de gând se apropie și se ating,plutind.
E aer smuls, aer spus,
Iar lemnul le scârție când se leagănă,
Sub greutate se strâmbă și așteaptă
Să se împreuneze prin ei,
Prin oamenii naivi.
Și dacă se văd,se văd doar pentru că ei le întorc
Și dacă se ating, se ating prin capetele lor unite,
Și simt că se iubesc.
Când pe-a lor spătare lunecă două umbre vii
Ele le colorează cu timpul lor prins în lemn uscat,
Pentru că se iubesc că ne unesc,
Se iubesc pentru că le lăsăm greutatea gândurilor noastre,
Doar se iubesc deși uitate și întoarse sprijină dosul unui perete,
De mult uitat și umed.
Asculta mai multe audio Muzica
joi, 3 iunie 2010
Mătase
De-ar fi să zac în cer aș plânge albastru,
Dar m-am hrănit atâta ceas cu verde
și am reflexe vegetative.
Atârn de-o ață încâlcită
și mirosind a alb mă îmbrac în înger.
Am aripi de bumerang
și voi veni mereu de unde am plecat,
unde mi-au plâns ochii purificandu-mă
și au lăsat în urmă o dâră de lăcuste.
Să nu mă uite,
că din ghemotocul meu de vierme
au cusut o cârpă de mătase,
iar din aripile mele scurte
s-au legat atâtea muze mute,
doar sa nu mă mute,
n-are unde,
spirit de bumerang
când visele mereu reapar.
Dar m-am hrănit atâta ceas cu verde
și am reflexe vegetative.
Atârn de-o ață încâlcită
și mirosind a alb mă îmbrac în înger.
Am aripi de bumerang
și voi veni mereu de unde am plecat,
unde mi-au plâns ochii purificandu-mă
și au lăsat în urmă o dâră de lăcuste.
Să nu mă uite,
că din ghemotocul meu de vierme
au cusut o cârpă de mătase,
iar din aripile mele scurte
s-au legat atâtea muze mute,
doar sa nu mă mute,
n-are unde,
spirit de bumerang
când visele mereu reapar.
luni, 31 mai 2010
Intrebare...
Ce e alb - negru, alb - negru, alb - negru, alb - negru, alb - negru, alb - negru, alb - negru, alb - negru, alb - negru, alb - negru, alb - negru, alb - negru, alb - negru, alb - negru, alb - negru, alb - negru, alb - negru, alb - negru...etc. ?
marți, 25 mai 2010
Scrum
Am aprins și am tras...
Am tras până mi-am simțit plămânii explodând.
Am atins cu buzele bătrâne și bătute de vânt plasticul amar,
dar am tras iar...
Și te-am simțit adânc , aveai gust de fum rătăcind cerul
Mi-ai alunecat pe gât și mi te-ai întipărit în simțiri.
Dependență...
Să mai trag nu mai am de unde...
Ai fost singura țigară rătăcită în buzunarul cârpit cu trecut
Și eu, nenorocita de mine,te-am făcut scrumul meu de fum.
Doar al meu...
Am tras până mi-am simțit plămânii explodând.
Am atins cu buzele bătrâne și bătute de vânt plasticul amar,
dar am tras iar...
Și te-am simțit adânc , aveai gust de fum rătăcind cerul
Mi-ai alunecat pe gât și mi te-ai întipărit în simțiri.
Dependență...
Să mai trag nu mai am de unde...
Ai fost singura țigară rătăcită în buzunarul cârpit cu trecut
Și eu, nenorocita de mine,te-am făcut scrumul meu de fum.
Doar al meu...
vineri, 21 mai 2010
Acută și tăcută
E atâta lumină de când ai răsărit în mine
iar timpul l-ai prins adânc de pleoape,
atâta căldura în pieptu-mi tăcut
iar mintea-mi caută plăpândele tale șoapte.
e veche și totuși nouă în fiecare zi,
adâncă și veșnică după fiecare-ntâlnire...
dintre marioneta din pieptu-mi,
ce se încordează când te simte
și ființa din tine ce-mi dirijează menirea.
acută și tacută ți-e privirea,
acută și tacută îți simt în piept iubirea,
acută și tacută vreau să stau cu tine
vioaie veșnicie, zarvă zace-n tine.
iar timpul l-ai prins adânc de pleoape,
atâta căldura în pieptu-mi tăcut
iar mintea-mi caută plăpândele tale șoapte.
e veche și totuși nouă în fiecare zi,
adâncă și veșnică după fiecare-ntâlnire...
dintre marioneta din pieptu-mi,
ce se încordează când te simte
și ființa din tine ce-mi dirijează menirea.
acută și tacută ți-e privirea,
acută și tacută îți simt în piept iubirea,
acută și tacută vreau să stau cu tine
vioaie veșnicie, zarvă zace-n tine.
miercuri, 19 mai 2010
Depresie
Sa pleci cand peretii goi vor picta alb,
iar mintea mea va fi bolnava si va urla minciuni.
Sa pleci cand unghiile mele vor manca amarul var,
iar mainile mele vor smulge amintiri.
Sa pleci cand parul valvoi imi va musca din gura,
iar limba va zace'n vorbe ce nu le intelegi.
Sa pleci cand ochii mei de'aiurea vor canta,
iar lacrimile'n depresie vor vrea sa mai ramai.
Sa pleci cand n-ai sa stii unde sa pleci,
caci la mine locul tau e pe veci...
iar mintea mea va fi bolnava si va urla minciuni.
Sa pleci cand unghiile mele vor manca amarul var,
iar mainile mele vor smulge amintiri.
Sa pleci cand parul valvoi imi va musca din gura,
iar limba va zace'n vorbe ce nu le intelegi.
Sa pleci cand ochii mei de'aiurea vor canta,
iar lacrimile'n depresie vor vrea sa mai ramai.
Sa pleci cand n-ai sa stii unde sa pleci,
caci la mine locul tau e pe veci...
vineri, 7 mai 2010
De te'ntrebi de ce
Pentru ca sunt stranse'n jurul unui centru obscur,se prind de bulb si's aplecate spre pamant.I se'nchina,recunoscatoare sustinerii si trasarii granitei dintre pista de zbor si aterizarea patimasa.Din lut plouat li's fetele parca palide de soare,si's cu polenul zburator,tremurator,in zare.De il vor inapoi trebuie sa suporte ca nu'i cale de "dus-'ntors",e cale "far'-de-rost".Pentru ca polenul e fiu de vant,miros de soare,fiica de cer,gandul meu etern.Pentru ca e dus,fara'ntors.
Asculta mai multe audio Muzica
Asculta mai multe audio Muzica
joi, 29 aprilie 2010
Convalescență
Cand s-a trezit din vesnica'i betie
a tacut absurd pe iarba cu gust de asfalt.
Nici nu a indraznit sa se ridice
capul curgandu'i in ameteli profunde.
Ar fi vrut sa strige dupa ajutor,
dar limba'i juca nebunia pe ritmuri incalcite.
Jocul geometric al mainilor
l'au inchis adanc in disperare.
Din ochi ii cadea frica'n repezeala
spanzurat in tihna s'a uitat cum suiera de departe...
un gand nebun,strigoi de vant si noapte.
Gandac,soparla de pamant,zace acum suierand ritmat
un cantec de predare.
Dar stie ca predat de nemiscare in plumbul vechi de statuie
va scapa de bucium.
Si'l simte cum transpira'n falci
betiv de gustul vanatului amar,
se'apropie fara mila sa'l guste neincetat,
si'l sperie picioarele sfarmate de paianjen neinfricat.
Cu gandul las,si'a incalcit de gat panza
si'a inceput sa picteze asfaltul intr'o hemoragie
de pacat.Si n'a scapat,ca l'a mancat,sugandu'i lasitatea.
a tacut absurd pe iarba cu gust de asfalt.
Nici nu a indraznit sa se ridice
capul curgandu'i in ameteli profunde.
Ar fi vrut sa strige dupa ajutor,
dar limba'i juca nebunia pe ritmuri incalcite.
Jocul geometric al mainilor
l'au inchis adanc in disperare.
Din ochi ii cadea frica'n repezeala
spanzurat in tihna s'a uitat cum suiera de departe...
un gand nebun,strigoi de vant si noapte.
Gandac,soparla de pamant,zace acum suierand ritmat
un cantec de predare.
Dar stie ca predat de nemiscare in plumbul vechi de statuie
va scapa de bucium.
Si'l simte cum transpira'n falci
betiv de gustul vanatului amar,
se'apropie fara mila sa'l guste neincetat,
si'l sperie picioarele sfarmate de paianjen neinfricat.
Cu gandul las,si'a incalcit de gat panza
si'a inceput sa picteze asfaltul intr'o hemoragie
de pacat.Si n'a scapat,ca l'a mancat,sugandu'i lasitatea.
luni, 26 aprilie 2010
Azi nu!
Am mai trecut prin marea asta de mincinosi
Si am supravetuit!
Am mai trecut pe langa acest perete halucinant de alb
Si l'am colorat zambind!
Am mai trecut pe acest drum cu piedici stramte
Si am alergat invingatoare!
Am mai auzit cantece de sicrie-adanci
Si am reinviat!
Am mai simtit acelasi miros de ipocriti
Si i-am parfumat placut!
Am mai plans de atatea ori in trecut
Dar azi nu...
Si am supravetuit!
Am mai trecut pe langa acest perete halucinant de alb
Si l'am colorat zambind!
Am mai trecut pe acest drum cu piedici stramte
Si am alergat invingatoare!
Am mai auzit cantece de sicrie-adanci
Si am reinviat!
Am mai simtit acelasi miros de ipocriti
Si i-am parfumat placut!
Am mai plans de atatea ori in trecut
Dar azi nu...
duminică, 18 aprilie 2010
In mintea unui criminal
De dor, mi'e mintea bolnava
Si de cand a luat'o'n primire,
Zace'n scoarta de livada
Isi linge degetele de sange fara sa se vada.
S'a metamorfozat cu cerul
Si s'a prelins in regret
Ca i s'a imbolnavit gandul
Si'a ucis incet un suflet.
A jurat ca a taiat la radacini
Dar gandu'i are acum racnet de pelin.
I s'au legat dorintele ei de maini
Si i'a curs din ochi sirop de macin.
Stia.I'a macinat tarana in calcaie
I'a cules din piept resturi de cuvinte
Ii miroase gandul a tamaie
Iar eu invart in crestet varfuri de cutite.
N'are nicio remuscare profunda
Pentru ca stie ca ea,desi tacuta,
Avea in frunte miros de moarte palida,
Si'a vrut sa o simta in maini ca o pata.
Iar eu sunt bolnava de gandul sau slab,
Si'l vad cum isi bate cutitul de balta
Cand mintea imi fluiera totul in alb,
Eu stiu ca'nceput si el sa se zbata...
Si e mort ucigasul,e moarta si ea,au murit amandoi in uciderea sa.
Asculta mai multe audio Divertisment
Si de cand a luat'o'n primire,
Zace'n scoarta de livada
Isi linge degetele de sange fara sa se vada.
S'a metamorfozat cu cerul
Si s'a prelins in regret
Ca i s'a imbolnavit gandul
Si'a ucis incet un suflet.
A jurat ca a taiat la radacini
Dar gandu'i are acum racnet de pelin.
I s'au legat dorintele ei de maini
Si i'a curs din ochi sirop de macin.
Stia.I'a macinat tarana in calcaie
I'a cules din piept resturi de cuvinte
Ii miroase gandul a tamaie
Iar eu invart in crestet varfuri de cutite.
N'are nicio remuscare profunda
Pentru ca stie ca ea,desi tacuta,
Avea in frunte miros de moarte palida,
Si'a vrut sa o simta in maini ca o pata.
Iar eu sunt bolnava de gandul sau slab,
Si'l vad cum isi bate cutitul de balta
Cand mintea imi fluiera totul in alb,
Eu stiu ca'nceput si el sa se zbata...
Si e mort ucigasul,e moarta si ea,au murit amandoi in uciderea sa.
Asculta mai multe audio Divertisment
joi, 8 aprilie 2010
Pentru ca...
Pentru ca vremea a trecut ca degetele palide prin plete.
Pentru ca am avut nevoie de timp sa dezleg menirea mea ca om scrisa cu majuscule.
Pentru ca el judeca in locul meu,atunci cand mi se strange sangele in piept si radiez pe buzele lui doar ca o picatura dulce de saliva.Scarbos pentru voi,magnific pentru mine.
Pentru ca mi'am legat mainile de ceasul inselator si mi'am varsat ochii in a lui.
Pentru ca m'a inviat primavara in natura si am uitat de lumea virtuala.Pentru ca el e mereu natura mea vie...
Pentru ca simt cum limba mi se incalceste aiurea in gura,iar cuvintele duc spre agonie.
Pentru ca am invatat ca visul meu se varsa in iubirea lui,iar iubirea in ETERN.
Pentru ca voi sunteti privirile trecatoare asupra "testamentului" meu incalcit de vise,pentru ca el e ce'am avut,ce am si ce voi avea ca motiv de luciditate.
Pentru ca sunt un nimic in lumea mea de vise,iar el e totul...
Pentru ca am avut nevoie de timp sa dezleg menirea mea ca om scrisa cu majuscule.
Pentru ca el judeca in locul meu,atunci cand mi se strange sangele in piept si radiez pe buzele lui doar ca o picatura dulce de saliva.Scarbos pentru voi,magnific pentru mine.
Pentru ca mi'am legat mainile de ceasul inselator si mi'am varsat ochii in a lui.
Pentru ca m'a inviat primavara in natura si am uitat de lumea virtuala.Pentru ca el e mereu natura mea vie...
Pentru ca simt cum limba mi se incalceste aiurea in gura,iar cuvintele duc spre agonie.
Pentru ca am invatat ca visul meu se varsa in iubirea lui,iar iubirea in ETERN.
Pentru ca voi sunteti privirile trecatoare asupra "testamentului" meu incalcit de vise,pentru ca el e ce'am avut,ce am si ce voi avea ca motiv de luciditate.
Pentru ca sunt un nimic in lumea mea de vise,iar el e totul...
joi, 11 martie 2010
Sa ne lasi
Sa dispari din viata noastra muritoare!
Ne'ai nins destul.
Ne'ai inghetat cu patima fiecare durere
si'ai apasat sub talpi de gheata obrazul cald.
feerica hoata...ai patruns si'ai furat din suflete natura.
caini plouati de necaz,ne'am retras,invinsi,in case.
Ne'ai omorat destul sangele involburat,
ne'ai batut in nenumarate randuri,pamantul.
Vrem sa pleci!
Sa ne lasi sa bem apa si sa trecem in sacru,
Sa respiram caldura si sa maturam natura.
Esti acra,desi ne'ai inveselit genele cu stele,
Ai sange inghetat in gura...
Ne'ai nins destul.
Ne'ai inghetat cu patima fiecare durere
si'ai apasat sub talpi de gheata obrazul cald.
feerica hoata...ai patruns si'ai furat din suflete natura.
caini plouati de necaz,ne'am retras,invinsi,in case.
Ne'ai omorat destul sangele involburat,
ne'ai batut in nenumarate randuri,pamantul.
Vrem sa pleci!
Sa ne lasi sa bem apa si sa trecem in sacru,
Sa respiram caldura si sa maturam natura.
Esti acra,desi ne'ai inveselit genele cu stele,
Ai sange inghetat in gura...
duminică, 28 februarie 2010
Gandurile unui copil de cl a 6-a la inceput de an scolar
S'a terminat si aceasta vacanta...Scurta libertate...scurta recreatie intr'un univers scolar atat de amplu.Voi patrunde din nou in lumea mijlocita a salii de clasa si'mi voi ocupa tronul alturi de regatele vecine ale celorlalti invatacei.Am cateva batai de inima in plus si nu inteleg de ce,doar stiu ca am redeschis algoritmul complicat al beculetului istet.Nu e de gluma!... pana si zburatoarele purtatoare de emotii au crapat coconii si joaca feste stomacului meu slab.Nu mi'e frica de scoala,mi'e teama doar de ideea ca am mai crescut cu un an.Am depasit primul an de gimanziu si sunt pregatita sa deslusesc pergamente noi.Sunt gata de imbarcare,pregatita sa dezleg secretele noilor materii ce ma intampina.Imi stapanesc lacrimile de copil somnoros si ma arunc grabita in pasi grei spre portile taramului poate putin asteptat,dar totusi sunt rabdatoare sa'l strabat.
Florile zac moarte in mana mea tremuranda si desi sunt lipsite de viata smulse din mediul lor,diriginta,doamna care ne indruma pasii si ne coordoneaza sa conducem cu desavarsire micile noastre regate.Ne conduce pe fiecare si ne arata sarcinile pe acest an.Banale...m'am invatat cu aceleasi cerinte...insa panica!Am aflat ca ma voi confrunta cu teoriile lu Einstein si ca voi studia substantele asa cum sunt ele in origine...Nu mi'e frica!Voi razbate!...Succes invatacei!Succes mintii mele de scolar!
Pentru surioara mea Gabriela,piticot in cl a6a.
Florile zac moarte in mana mea tremuranda si desi sunt lipsite de viata smulse din mediul lor,diriginta,doamna care ne indruma pasii si ne coordoneaza sa conducem cu desavarsire micile noastre regate.Ne conduce pe fiecare si ne arata sarcinile pe acest an.Banale...m'am invatat cu aceleasi cerinte...insa panica!Am aflat ca ma voi confrunta cu teoriile lu Einstein si ca voi studia substantele asa cum sunt ele in origine...Nu mi'e frica!Voi razbate!...Succes invatacei!Succes mintii mele de scolar!
Pentru surioara mea Gabriela,piticot in cl a6a.
marți, 9 februarie 2010
Seducţie
De'a şoldurilor coline zac prăfuitele amprente,
iar pe margini buze frânte par încă s'aştepte...
se'mpiedică pulsul în cânturi de beţie
şi joacă pielea'a dans de agonie.
Buze furtunoase vâjie'ncet descântec,
tremurături reci căzând pe pântec
degetele tropăie'a bătălie
antrenează discret a trenului sosire.
Şi străpunsă'n gât de gheare,
carne putredă sub soare,
mirosind a timp trecut,
zace blând sub aşternut.
iar pe margini buze frânte par încă s'aştepte...
se'mpiedică pulsul în cânturi de beţie
şi joacă pielea'a dans de agonie.
Buze furtunoase vâjie'ncet descântec,
tremurături reci căzând pe pântec
degetele tropăie'a bătălie
antrenează discret a trenului sosire.
Şi străpunsă'n gât de gheare,
carne putredă sub soare,
mirosind a timp trecut,
zace blând sub aşternut.
joi, 21 ianuarie 2010
Mersul pe jos!
A sosit...carnetul de pe masa e singura mea garantie ca pot calatori gratis cu trenul,dar nu ma urc.
Nu ma urc,desi ma doare carnea de atatea vanatai,desi pasii imi sunt rari si timizi.
Am reusit sa ajung pana aici urmarind doar doua semne ale pietonului ratacit : "Porneste!","Opreste'te!". Palide semne,dar mi'am convins picioarele, ambele stangace ,sa paseasca pe drumul cel drept, cel putin pana acum. Drumul meu,delicat ca o copilarie,naiv si natural, a inceput sa fie poluat de glasul palid al influentelor adolescentine.Nu ma plang, adolescenta mi'e legata de copilarie,dar au fost atatea pasari rapitoare care mi'au strapuns aripile.Le'au smuls si le'au ciopartit,dar nu au reusit sa'mi rapeasca menirea si nici curajul.Au fost atatea trepte de sticla de care m'am impiedicat si mi'am ranit genunchii,dar am strans cioburile de fiecare data si mi'am lasat amprenta sub forma de puzzle.Mi se citeste in ochi curiozitate si nu'mi voi inceta drumul niciodata pana nu voi afla ce'mi rezerva viata...
Nu ma urc,desi ma doare carnea de atatea vanatai,desi pasii imi sunt rari si timizi.
Am reusit sa ajung pana aici urmarind doar doua semne ale pietonului ratacit : "Porneste!","Opreste'te!". Palide semne,dar mi'am convins picioarele, ambele stangace ,sa paseasca pe drumul cel drept, cel putin pana acum. Drumul meu,delicat ca o copilarie,naiv si natural, a inceput sa fie poluat de glasul palid al influentelor adolescentine.Nu ma plang, adolescenta mi'e legata de copilarie,dar au fost atatea pasari rapitoare care mi'au strapuns aripile.Le'au smuls si le'au ciopartit,dar nu au reusit sa'mi rapeasca menirea si nici curajul.Au fost atatea trepte de sticla de care m'am impiedicat si mi'am ranit genunchii,dar am strans cioburile de fiecare data si mi'am lasat amprenta sub forma de puzzle.Mi se citeste in ochi curiozitate si nu'mi voi inceta drumul niciodata pana nu voi afla ce'mi rezerva viata...
Si'am sa zambesc de fiecare data cand imi veti rani trupul si
imi voi urma solemn "mersul meu pe jos"!
imi voi urma solemn "mersul meu pe jos"!
vineri, 8 ianuarie 2010
Blestem
Te'am găsit gustând din timp
cu dinţii încleştaţi în soartă,
iar trupu'ţi zăcând parcă bătut de vreme
se'nchipuia'n zăpadă o muză goală,'nfrigurată.
Ţi'ai rătacit agale ochii
i'ai învaţat să spere şi'nvolburaţi în tăcere,
să zboare fără durere...
metamorfozându'se cu cerul,ţi'e chipul roşiatic,
iar pântecul ca pana se'nalţă peste ape.
Te'oglindeşti cu valul şi'ţi tremură'n tălpi un murmur
Te zbaţi ca sângele curgând prin vene
şi'ncepi să tremuri.
Ţi's pumnii plini de ură,
iar inima urlă'n tine
despicând si cutremurând pământul
s'a înmultit şi s'a format nisipul.
Si marea se'nfioară şi scuipă'n stropi mari luna,
iar soarele se stinge'n infern rece
blestemându'ţi cântecul si chinul.
Nepăsător de ger şi crivăţ
guşti încremenit pământul
şi fredonezi un cântec...
cu dinţii încleştaţi în soartă,
iar trupu'ţi zăcând parcă bătut de vreme
se'nchipuia'n zăpadă o muză goală,'nfrigurată.
Ţi'ai rătacit agale ochii
i'ai învaţat să spere şi'nvolburaţi în tăcere,
să zboare fără durere...
metamorfozându'se cu cerul,ţi'e chipul roşiatic,
iar pântecul ca pana se'nalţă peste ape.
Te'oglindeşti cu valul şi'ţi tremură'n tălpi un murmur
Te zbaţi ca sângele curgând prin vene
şi'ncepi să tremuri.
Ţi's pumnii plini de ură,
iar inima urlă'n tine
despicând si cutremurând pământul
s'a înmultit şi s'a format nisipul.
Si marea se'nfioară şi scuipă'n stropi mari luna,
iar soarele se stinge'n infern rece
blestemându'ţi cântecul si chinul.
Nepăsător de ger şi crivăţ
guşti încremenit pământul
şi fredonezi un cântec...
marți, 5 ianuarie 2010
One love;x
One by one;X
Se'nfioara trupul sub sunete eterne.
Se va termina doar atunci cand imi va fi sfarmata inima si constiinta.Cu toate astea,nu se va termina niciodata.
Se'nfioara trupul sub sunete eterne.
Se va termina doar atunci cand imi va fi sfarmata inima si constiinta.Cu toate astea,nu se va termina niciodata.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
