marți, 27 iulie 2010

Masacru...

Am primit un mail care chiar mi-a cutremurat gandurile.
Doar aruncati o privire....

În Danemarca încă este permisă această atrocitate. Pentru moment, apa oceanului s-a colorat în roşu ...
Dar nu din cauze naturale.



Din cauză că, nişte indivizi măcelăresc delfinii Calderon, faimoşi datorită inteligenţei lor.



Asta se-ntâmplă în fiecare an pe insulele Faröer (Danemarca).

Cei mai „importanţi” participanti sunt adolescenţi ! De ce ? Este un fel de „sărbătoare”, ca să demonstreze „maturitatea” lor.



Toţi participă într-un fel sau altul, fie prin măcelărire, fie ca spectatori.
Delfinii Calderon – ca şi multe alte specii – sunt pe cale de dispariţie. Ei se apropie de oameni, ca să se joace şi să comunice.
Asta este un adevărat semn de prietenie.






Ei nu mor imediat. Indivizii îi taie cu cârlige, o dată, de două sau chiar de mai multe ori.

Atunci,, definii scot nişte ţipete / sunte ca de nou-născuţi.
Aceste animale minunate, se chinuie, dar ele nu capătă nici un fel de „consolare” în timp ce mor în propriul lor sânge.







Acest carnaval însângerat trebuie să ia sfârșit!
Ne sinucidem pe noi înșine ucigându-ne propria lume!Și de ce??? Pentru a demonstra că suntem viteji? Prin crimă? De ce unii se cred un fel de spiderman sau alt erou de film și își închipuie că se luptă cu fiare? Dar ce fiare? Niște delfini?? Copiii oceanului? ...
Lumea nu mai e nebună e de-a dreptul TÂMPITĂ!

duminică, 25 iulie 2010

Plouă!

...şi printre rândurile de stradă umedă miroase a plăcere.
Toţi au gânduri murdare pe care şi le clătesc acum...
şi curg pe umerii lor osteniţi de-atâta vreme risipită-n aer
E parcă..un vals erotic ,iar semaforul e beat de roşu când cerul scânceşte plăcut un cântec de dragoste
S-au prelins visele până pe stradă ,iar ploaia s-a oprit
Au gust de medicamente şi au ameţit-o...
Căci grăbită strada, îşi deschide cămaşa şi sub cerul gol se iubeşte cu tălpile rătăcitorilor
Îi ating coapsa în tropote de cai parcă şi ea geme plăcut că-i un câmp verde ...şi-a aţipit

sâmbătă, 24 iulie 2010

Cădere

Depresie sau o simplă fractură a minţii mele...
S-a rupt firul satelitului şi caut în zadar să prind semnal..m-am pierdut,ar fi uşor să zic pe lună.
Ar fi uşor prin zâmbete de ochi calzi să-mi revin...dar balta de sfori mă sugrumă tot mai mult și mă atrag spre respingere.
Sper să mă regăsesc...prin tine.


Asculta mai multe audio Muzica

miercuri, 21 iulie 2010

Să mă citești

I-am spus: papadia mea...dupa care a urmat un nas stramb si de dupa un zambet au iesit cuvintele : " Adica curu-gainii?!" asta fiind denumirea populara a plantei...
Haha...
L-am numit păpădie pentru că reușește să mă poarte tot mai sus.
...pentru că i se citește în ochi dorința de a evada din -uman-.
...pentru că zâmbetul îi este mereu gingaș.
...iar când se enervează îi sare câte un -puf- din frunte...arr și-și încleștează gura...NU MĂ MUȘCA!!! oricum e mereu prea târziu... se răzbună și râde.
...pentru că promite, doar pentru că promit și eu...și pentru că nu face planuri și le uită...doar urmează cursul și de aceea de fiecare dată se întâmplă ceea ce ne doream, dar nu știam.
...pentru că mă cicălește cu vorbe goale, fiindcă știe că eu nu mușc...
...pentru că e la fel de sensibil ca o păpădie...atingi și totul explodează...într-un descântesc de ploaie...de mine...de zâmbete.niciodata nu știi.
...pentru că e imprevizibil și totuși pentru mine o icoană.
...pentru că o să citească și o să se strâmble plăcut, o să mă muște și apoi o să-mi arate harta unui sărut.

marți, 20 iulie 2010

Noi, după gratii

Am adormit pe coastele unui călător.
Mirosea a nisip mestecat de tălpi ostenite
și deșertul din el m-a afundat în furtună.
am alunecat prea departe, până să-mi dau seama că zăceam atârnată cu capul în jos de gâtul lui
și el nu spunea nimic...se înmulțea pădure și termina prin a-mi bea apa zâmbetului.
Mă gâdilea în talpă cu un colț de cutie ruptă și-mi spunea ceva articulându-mi glezna.
mă doare.
fără să mai simt ceva m-a legat de el cu două sfori care îi curgeau din priviri și s-a prelins pe mine într-un lichid dulce.
L-am băut și m-am trezit îmbrăcată într-un costum alb-negru.Eram trasată de dungi și alergam pe un câmp întors. Ochi de zebră sub cer înghețat...m-am rătăcit în trecut,iar el,călătorul renăștea în mine și eu rătăceam mai departe...


Don't forget to remember me...

sâmbătă, 10 iulie 2010

Simplu și magic

Și să nu uit...
-inima e subiectul "muncii",
-sufletul,un întăritor,
-oamenii plămânii care respiră tot acest aer învăluitor
-și iubirea...un proces circular dintre 4 plămâni identici.
Iubiți vă rog!
E magic!

marți, 6 iulie 2010

Cafea

Taci! Că am visat c-am rupt în două o boabă de cafea
Și am deschis o poartă către lume,
O lume amăruie.Dulce-amăruie.

Oamenii aveau în piept cești
Aburi,nori de aburi le umbreau fețele,
Sorbeau liniștiți o gură de apus.

Vrei o ceașcă de cafea?
noroc!!!