Mi'am fracturat un gand...
rana deschisa.
sangele curge secunde...apoi minute...apoi nu mai stiu
De'as fi inconstienta tot timpul
sa nu'mi mai pierd mintile in lipsa inspiratiei,
sa pot parcurge fiecare om,
sa mi'l ancorez de inima si sa'l las sa'mi numere pulsul
secunde...minute...apoi, o viata intreaga.
Dar pulsul meu e prea rapid sau prea incet
si balta de sange din jur inghite fiecare suflet
lasandu'ma sa plutesc ca o scandura pe'o mare de carii...
marți, 18 septembrie 2012
marți, 31 ianuarie 2012
ma...chinui
Mi'am sapat suferinta,singura...dar tu mi'ai legat o ancora si ai aruncat'o'n mare lasandu'ma sa respir doar sare...nu pot sa ma salvez, pentru ca tu te uiti la mine,dar eu nu te vad...iar cand te vad,te vad plecand...
marți, 24 ianuarie 2012
Chipuri
Am cioplit... am cioplit in minte aceleasi solduri ondulate,
ce zaceau pe pat uitate.
din cearsaf ieseau dorinte, ieseau buze sarutate,
cantau degetele pe coastele lui reci, transformandu'i pielea in repertoriu
Am savurat acele clipe, le'am sorbit si am simtit fiecare fericire subtiindu'mi buzele,
dar am uitat sa pastrez macar o picatura...
am uitat, iar el s'a infuriat si mi'a rupt avantul,
mi'a stricat melodia urlandu'mi straduinta...
n'are nevoie de mine...mi se sparge printre degete,nu vrea, iar eu nu pot.
Degetele refuza sa mai cante, refuza sa mai creada...dar ochii vad,
de sub pleoape apare aceleasi coaste reci, pe care sa le mai mangaie macar o singura data.
ce zaceau pe pat uitate.
din cearsaf ieseau dorinte, ieseau buze sarutate,
cantau degetele pe coastele lui reci, transformandu'i pielea in repertoriu
Am savurat acele clipe, le'am sorbit si am simtit fiecare fericire subtiindu'mi buzele,
dar am uitat sa pastrez macar o picatura...
am uitat, iar el s'a infuriat si mi'a rupt avantul,
mi'a stricat melodia urlandu'mi straduinta...
n'are nevoie de mine...mi se sparge printre degete,nu vrea, iar eu nu pot.
Degetele refuza sa mai cante, refuza sa mai creada...dar ochii vad,
de sub pleoape apare aceleasi coaste reci, pe care sa le mai mangaie macar o singura data.
duminică, 25 septembrie 2011
mai bine nu
mai bine ma spargi si ma culegi pahar.sa torni putina apa minerala si sa'l agiti, poate mi se sfarama sentimentele si le sorbi cu mai mult entuziasm.vreau doar sa se umfle in tine si sa te zguduie...sa le simti, apoi, cum se sparg in tine. sa le doresti si sa nu le poti avea, sa le simti si sa nu le poti atinge. doar sa'ti chinuie stomacul scrijelindu'i pe pereti numele meu.
miercuri, 7 septembrie 2011
noapte
noaptea nu doarme.
nici macar atunci cand sade singura pe o buturuga si e umbrita de atata zi.
nici atunci cand inghite lumina si se plimba cu ea in ceas.
pot sa bata clopote, sa planga cerul cu scantei, s'o prinda soarele in mreje...
noaptea scuipa negru'n paharul plin cu patima al lumii...
si se face ca nu vede ochi plansi, ca nu aude rugaminti,
ea isi asculta doar instinctul si timpul si te pune zambid la zid.
noapte nu te asculta, moate nu aude, e muta,
noaptea te pandeste sub amurg, noaptea nu doarme...
dar nici nu se trezeste...
nici macar atunci cand sade singura pe o buturuga si e umbrita de atata zi.
nici atunci cand inghite lumina si se plimba cu ea in ceas.
pot sa bata clopote, sa planga cerul cu scantei, s'o prinda soarele in mreje...
noaptea scuipa negru'n paharul plin cu patima al lumii...
si se face ca nu vede ochi plansi, ca nu aude rugaminti,
ea isi asculta doar instinctul si timpul si te pune zambid la zid.
noapte nu te asculta, moate nu aude, e muta,
noaptea te pandeste sub amurg, noaptea nu doarme...
dar nici nu se trezeste...
luni, 8 august 2011
Ceas
nici macar nu am ganduri,
dar stiu ca sunt prinsa intr'un ceas
calcand timpul in picioare sa adulmec putin trecut.
ma'ntrec cu acele in sens invers
sperand din pumnul strans, sufletul sa nu mi'l vars.
si nu am in piept decat timp,
iar aerul mi'e respirat de nenumarate adunari de cifre...
...
toate trec si eu raman,
pe talpile unui nu stiu care calator...
de dor as incerca sa scad din cifre,
sa imi aduc mereu de tine aminte.
dar stiu ca sunt prinsa intr'un ceas
calcand timpul in picioare sa adulmec putin trecut.
ma'ntrec cu acele in sens invers
sperand din pumnul strans, sufletul sa nu mi'l vars.
si nu am in piept decat timp,
iar aerul mi'e respirat de nenumarate adunari de cifre...
...
toate trec si eu raman,
pe talpile unui nu stiu care calator...
de dor as incerca sa scad din cifre,
sa imi aduc mereu de tine aminte.
luni, 30 mai 2011
...
Consideră că nu am nimic de spus
că sunt legată de o ancoră a nimicului,
că ma tulbur și trec valuri, în pași repezi de căprioară.
Azi nu sunt eu,nici ieri nu am fost.
am alergat ca orbul pe alături,
fluturând spre nicăieri bastonul îndrumător.
Nici nu zbor, nici nu ma târâi...
mă vărs șuierând în cascade,
căci viața-mi toată îmi șade doar în brațe.
că sunt legată de o ancoră a nimicului,
că ma tulbur și trec valuri, în pași repezi de căprioară.
Azi nu sunt eu,nici ieri nu am fost.
am alergat ca orbul pe alături,
fluturând spre nicăieri bastonul îndrumător.
Nici nu zbor, nici nu ma târâi...
mă vărs șuierând în cascade,
căci viața-mi toată îmi șade doar în brațe.
marți, 24 mai 2011
ma caut
de stalp mi'as lipi sufletul-afis,
sa ma recunosti, cand eu nu mai stiu cine sunt
sa ma cauti, cand nu ma gasesc eu
sa ma suni,cand ma pierd in mine
sa ma aplauzi, chiar de eu nu'mi stiu rolul...
si te rog sa ma duci si pe mine sa vad afisul...
poate plec in cautarea mea...
sa ma recunosti, cand eu nu mai stiu cine sunt
sa ma cauti, cand nu ma gasesc eu
sa ma suni,cand ma pierd in mine
sa ma aplauzi, chiar de eu nu'mi stiu rolul...
si te rog sa ma duci si pe mine sa vad afisul...
poate plec in cautarea mea...
vineri, 18 februarie 2011
Inotatorul
As bea atata apa, incat sa mi se desprinda trupul,
iar din el sa iasa pesti conici si sa-mi manance gandul.
Sa zbor pe jumatate, intr'un cer
sa vin, sa te caut si sa te cer.
Sa te cern printre degete ca faina,
sa ma imprastii in palma'ti ca lumina,
sa te rog sa nu bei din trupul meu
caci otrava din el se farma...
iar totul se stinge sub mintea mea uda
si vraja incet se destrama.
iar din el sa iasa pesti conici si sa-mi manance gandul.
Sa zbor pe jumatate, intr'un cer
sa vin, sa te caut si sa te cer.
Sa te cern printre degete ca faina,
sa ma imprastii in palma'ti ca lumina,
sa te rog sa nu bei din trupul meu
caci otrava din el se farma...
iar totul se stinge sub mintea mea uda
si vraja incet se destrama.
joi, 20 ianuarie 2011
Pamantul
Tu chiar nu intelegi ca te'alerg printre radacini de copaci?
si e atat de greu pamantul, cand de sub unghii imi zbiara in surdina.
nu e nimic...doar un lac de unghii nou,
care imi inunda pleoapele,
iar sub pupile pluteste barca noastra intrand sub un mal de salcii.
ne plimbam amandoi pe scanduri ca doua pasari inghetate,
dar cand vantul se'nteteste, te vari sub penele'mi...
si'mi observi conturul pielii care usor se despica'n degetele tale moi...
ma lasi sa sfarai in bratele tale, iar tu te joci stingandu'mi inima cu apa rece..
apa rece ce ti se prelinge de pe buzele'ti crapate.
si daca as deschide ochii pe mine ar zace mii de firmituri pamantesti,
noroi proaspat,ca din foc,apa si pamant,
ne'am pus amandoi lacat la maini
si am devenit doua stanci sub salcii...
si e atat de greu pamantul, cand de sub unghii imi zbiara in surdina.
nu e nimic...doar un lac de unghii nou,
care imi inunda pleoapele,
iar sub pupile pluteste barca noastra intrand sub un mal de salcii.
ne plimbam amandoi pe scanduri ca doua pasari inghetate,
dar cand vantul se'nteteste, te vari sub penele'mi...
si'mi observi conturul pielii care usor se despica'n degetele tale moi...
ma lasi sa sfarai in bratele tale, iar tu te joci stingandu'mi inima cu apa rece..
apa rece ce ti se prelinge de pe buzele'ti crapate.
si daca as deschide ochii pe mine ar zace mii de firmituri pamantesti,
noroi proaspat,ca din foc,apa si pamant,
ne'am pus amandoi lacat la maini
si am devenit doua stanci sub salcii...
miercuri, 24 noiembrie 2010
Ora, graniță surdă
Te urmărește luna în ceașca ta de cafea,
iar fiecare gură luată, te visează noapte.
Se aud,iar, cum ard lumânări, iar clopotele închid cortina
e sinistru și vag cum se sfârșește ploaia pe obrajii tăi,
și tu te bei atât de plin de sine din paharul stropit de amprente.
Ai golit și ceașca, ți-e gol și paharul,
și le-ai lăsat ca amprente pe trupul dezgolit al nopții,
te-ncânți și-i săruți din nou umărul drept, iar tu pleci grăbit spre stânga,
să nu pierzi dimineața ce stă cu mâna dreaptă întinsă spre tine
și îți ticăie în ureche un pas spre ieșire.
iar fiecare gură luată, te visează noapte.
Se aud,iar, cum ard lumânări, iar clopotele închid cortina
e sinistru și vag cum se sfârșește ploaia pe obrajii tăi,
și tu te bei atât de plin de sine din paharul stropit de amprente.
Ai golit și ceașca, ți-e gol și paharul,
și le-ai lăsat ca amprente pe trupul dezgolit al nopții,
te-ncânți și-i săruți din nou umărul drept, iar tu pleci grăbit spre stânga,
să nu pierzi dimineața ce stă cu mâna dreaptă întinsă spre tine
și îți ticăie în ureche un pas spre ieșire.
miercuri, 27 octombrie 2010
Poem scris cu scarba
Plina de arfe scuip orice am in fata mea si o sa'mi treaca!
o sa treaca in viteza pe autostrada mea toata flegma din mine.
Sunt o disperata, dar o sa'mi treaca!
Din piept mereu va rasari cate o raza pana cand va reusi soarele sa'mi lumineze din nou sufletul.
Dar e negru ...e negru de furtuna si se zguduie bordura sub pasii mei de ratacitoare.
Nu sunt nebuna, nu sunt deprimata sunt doar disperata.
Satula...satula de acelasi pahar de sticla umplut cu minciuni.
E ca frisca vegetala , am pus limba si m-am albit la fata.
Scarba...
e mai mult durere...
nici nu stiu ce e, dar stiu ca e ceva in mine ce'mi sparge cavitatea toracica.
atat stiu...
si vreau sa plang...si nu mai pot pentru ca am devenit prea rece.
cred ca sunt in coma...
o sa treaca in viteza pe autostrada mea toata flegma din mine.
Sunt o disperata, dar o sa'mi treaca!
Din piept mereu va rasari cate o raza pana cand va reusi soarele sa'mi lumineze din nou sufletul.
Dar e negru ...e negru de furtuna si se zguduie bordura sub pasii mei de ratacitoare.
Nu sunt nebuna, nu sunt deprimata sunt doar disperata.
Satula...satula de acelasi pahar de sticla umplut cu minciuni.
E ca frisca vegetala , am pus limba si m-am albit la fata.
Scarba...
e mai mult durere...
nici nu stiu ce e, dar stiu ca e ceva in mine ce'mi sparge cavitatea toracica.
atat stiu...
si vreau sa plang...si nu mai pot pentru ca am devenit prea rece.
cred ca sunt in coma...
vineri, 15 octombrie 2010
Cotor de măr
Nu înţeleg de ce adesea din suflet mi se varsă un război de sâmburi uzaţi,
N.am mai mâncat de două zile un măr.
Însă simt încă, alunecându.mi pe gât acreală de măr de toamnă.
Mă mănâncă stomacul, iar dinţii încleştaţi nu pot să.i scot din mine
Am firmituri de pâine ce curg murdărindu.mi picioarele de foamete,
Iar lighioanele târâtoare cară în spate fărâme din mine.
Îmi rod cu bună ştiinţă miezul acrit de prea multă ploaie...de prea multă aşteptare în agonie.
Mă fărâm pănă la structură,până rămân dezbrăcată curgând din mine seminţe...
Şi stau pictată în roşu de un pictor rătăcit, iar pe foaie sunt slabă,sunt ştearsă
Până când el aruncă amărâtul meu de cotor.
N.am mai mâncat de două secunde un măr,
Mărul aruncat de pictor cu un varf de creion.
N.am mai mâncat de două zile un măr.
Însă simt încă, alunecându.mi pe gât acreală de măr de toamnă.
Mă mănâncă stomacul, iar dinţii încleştaţi nu pot să.i scot din mine
Am firmituri de pâine ce curg murdărindu.mi picioarele de foamete,
Iar lighioanele târâtoare cară în spate fărâme din mine.
Îmi rod cu bună ştiinţă miezul acrit de prea multă ploaie...de prea multă aşteptare în agonie.
Mă fărâm pănă la structură,până rămân dezbrăcată curgând din mine seminţe...
Şi stau pictată în roşu de un pictor rătăcit, iar pe foaie sunt slabă,sunt ştearsă
Până când el aruncă amărâtul meu de cotor.
N.am mai mâncat de două secunde un măr,
Mărul aruncat de pictor cu un varf de creion.
luni, 11 octombrie 2010
Fuga de sine
A reusit să lase în urmă trenul din care a fost aruncată.
I'a răpit călătoria un amărât de bilet pe care stă acum şi'l înjură.
Mănâncă pământul cu vârful papucilor tociţi şi'şi scutură părul de sudoare,
N'are destul astâmpăr şi'şi rupe rochia fumurie de praful scuipat de timp.
Are impresia că a alunecat prea departe pentru că nu'şi recunoaşte unghiile pictate în negru.
Parcă un eveniment funebru i'a înghiţit hainele de înger alb,iar acum e o zăcăminte
ascunsă undeva într'o mlaştină.Se sufocă, n'are timp să iasă la suprafaţă,
o funie zgomotosă o atârnă acum rătăcită pe o stradă aglomerată,
iar în faţă îi surâde timpul cotidian.
rochia e acum, o mare de mlaştini hoinărindu'i tot corpul într'un dans modern.
funia i se prinde parcă de urechi,iar blocurile gri îi încântă căpătâiul cu zgomote de poveşti asurzitoare.
Dar nu mai este aruncată la întâmplare, e doar adolescenta trenului rătăcit într'o lume modernă.
The pretty Reckless - Make me wanna die
Asculta mai multe audio diverse
I'a răpit călătoria un amărât de bilet pe care stă acum şi'l înjură.
Mănâncă pământul cu vârful papucilor tociţi şi'şi scutură părul de sudoare,
N'are destul astâmpăr şi'şi rupe rochia fumurie de praful scuipat de timp.
Are impresia că a alunecat prea departe pentru că nu'şi recunoaşte unghiile pictate în negru.
Parcă un eveniment funebru i'a înghiţit hainele de înger alb,iar acum e o zăcăminte
ascunsă undeva într'o mlaştină.Se sufocă, n'are timp să iasă la suprafaţă,
o funie zgomotosă o atârnă acum rătăcită pe o stradă aglomerată,
iar în faţă îi surâde timpul cotidian.
rochia e acum, o mare de mlaştini hoinărindu'i tot corpul într'un dans modern.
funia i se prinde parcă de urechi,iar blocurile gri îi încântă căpătâiul cu zgomote de poveşti asurzitoare.
Dar nu mai este aruncată la întâmplare, e doar adolescenta trenului rătăcit într'o lume modernă.
The pretty Reckless - Make me wanna die
Asculta mai multe audio diverse
vineri, 8 octombrie 2010
Lenea mea esti tu!
Te incalec adesea usor sa nu'ti ating coapsele,
Dar piciorul meu ca de paianjen
Se lipeste ca de miere de trupul tau.
Ca un ciclop imi var gandul intr'o singura directie
Si matur pestii rapitori de pe gleznele tale.
Iti musc degetele sa te aud cum gemi,
Iar vantul te sprijina in a ta durere,
Ca-ti vajaie talpa din radacini si-ncepi sa urli,sa plangi,te cutremuri
Si-ti creste'n palma iarba.
Ma intind ca o felina,iar mana ta mi'o prind de fata
Sa fiu o carte scrisa doar in cuprins,fara prefata,
Palida-n primavara de verdeata ce ti-o smulg acum din maini.
pg de azi : Mi-am legat lenea trupeasca de obisnuinta de a zace peste trupul tau o zi intreaga,
Dupa care sa alerg pe perna ta in speranta ca ma voi trezi.
Dar piciorul meu ca de paianjen
Se lipeste ca de miere de trupul tau.
Ca un ciclop imi var gandul intr'o singura directie
Si matur pestii rapitori de pe gleznele tale.
Iti musc degetele sa te aud cum gemi,
Iar vantul te sprijina in a ta durere,
Ca-ti vajaie talpa din radacini si-ncepi sa urli,sa plangi,te cutremuri
Si-ti creste'n palma iarba.
Ma intind ca o felina,iar mana ta mi'o prind de fata
Sa fiu o carte scrisa doar in cuprins,fara prefata,
Palida-n primavara de verdeata ce ti-o smulg acum din maini.
pg de azi : Mi-am legat lenea trupeasca de obisnuinta de a zace peste trupul tau o zi intreaga,
Dupa care sa alerg pe perna ta in speranta ca ma voi trezi.
marți, 5 octombrie 2010
Ură
Îmi scuipă inima în piept cuvinte întortocheate pe care mă strădui în zadar să le înţeleg.Zic întortocheate pentru că mi s.au prins de suflet ca flegma de limbă şi stau să.mi străpungă cavitatea ţipând şi înjurând pereţii...
Pereţii care se laudă că.s albi, dar sunt negri...
Şi inima va scuipa...va lăsa o dâră de substanţă amară amestecată cu înjurături...şi va şopti pereţilor că.s negri de minciună...
Pereţii care se laudă că.s albi, dar sunt negri...
Şi inima va scuipa...va lăsa o dâră de substanţă amară amestecată cu înjurături...şi va şopti pereţilor că.s negri de minciună...
joi, 30 septembrie 2010
Copacul
Am un copac undeva jos,sub geam,sta cu umbra-n sus pana cand apune-n soare.
Apoi se-ntoarce si e cu umbra spre mine.
Imi face in ciuda ca sta lipit de strada si il maimutareste pe rand cate o masina.
Ce risipa de combustibil...sa treci cu viteza printr'un copac si sa faci pe omul antic
cu creier de maimuta.
De la ora rasaritului copacul ar trebui sa se ridice cu umbra spre cer, insa e prea extenuat de rotile grele ale vitezomanilor si sta cu fruntea lipita de calcaiul asfaltului rece.
Suflet poluat de niste maimute.
Apoi se-ntoarce si e cu umbra spre mine.
Imi face in ciuda ca sta lipit de strada si il maimutareste pe rand cate o masina.
Ce risipa de combustibil...sa treci cu viteza printr'un copac si sa faci pe omul antic
cu creier de maimuta.
De la ora rasaritului copacul ar trebui sa se ridice cu umbra spre cer, insa e prea extenuat de rotile grele ale vitezomanilor si sta cu fruntea lipita de calcaiul asfaltului rece.
Suflet poluat de niste maimute.
joi, 23 septembrie 2010
Tip,dar nu ma aud
Tip in zadar cand cerul se crapa in mii de coaste
iar tricoul se umezeste de sange albastru.
Ma simt regina.
Si gust din moartea albastra o viata pierduta in adancuri,
ce coasta la coasta apasate intr-un labirint au format coline.
E prea departe de uman si prea aproape de nebunie ca sa fiu auzita...
ca sa pot plange pe moalele pamantului...
sunt ratacita in spatiu ca un satelit ruginit de neexistenta gravitatiei...
iar tricoul se umezeste de sange albastru.
Ma simt regina.
Si gust din moartea albastra o viata pierduta in adancuri,
ce coasta la coasta apasate intr-un labirint au format coline.
E prea departe de uman si prea aproape de nebunie ca sa fiu auzita...
ca sa pot plange pe moalele pamantului...
sunt ratacita in spatiu ca un satelit ruginit de neexistenta gravitatiei...
vineri, 17 septembrie 2010
Mica gustare
Sa gusti dintr'o cizma murdara toata oboseala drumului pe care l-a parcurs,
sa vezi ce amar si rece iti va fi gatlejul!
Iar daca vei lua o gura de apa sa incerci sa aflii locul unde s-a scufundat...
vei gasi cizma la fund, astupata de un peste pofticios.
sa vezi ce amar si rece iti va fi gatlejul!
Iar daca vei lua o gura de apa sa incerci sa aflii locul unde s-a scufundat...
vei gasi cizma la fund, astupata de un peste pofticios.
marți, 14 septembrie 2010
Adeverinta
Domnule Univers,
subsemnatii Visatorii , domiciliati undeva In Tara De Jos, identificati prin seriile scrise undeva pe buzunarele salopetelor albastre, iti cerem un sac de praf de stele.Promitem sa-l folosim doar pentru a face noapte mai repede pe strada noastra si sa putem sa ne ghiontim ochii sub acelasi cer.Vom canta in urechea lunii doar un cantec de leagan si vom pune soarele undeva in buzunarele din fata,in marsupiu,vom sari mai repede ca un cangur in desertul pasiunii.
P.s. : Ne-am hotarat sa mutam cerul pe pamant pentru a dormi pe el, da-ne te rog si un colt de perna, ne indemnam noi visele sa se uneasca si urmatoarea cerere va fi din partea unui singur suflet.
Lasa-ne te rog raspuns cu o carioca albastra.
subsemnatii Visatorii , domiciliati undeva In Tara De Jos, identificati prin seriile scrise undeva pe buzunarele salopetelor albastre, iti cerem un sac de praf de stele.Promitem sa-l folosim doar pentru a face noapte mai repede pe strada noastra si sa putem sa ne ghiontim ochii sub acelasi cer.Vom canta in urechea lunii doar un cantec de leagan si vom pune soarele undeva in buzunarele din fata,in marsupiu,vom sari mai repede ca un cangur in desertul pasiunii.
P.s. : Ne-am hotarat sa mutam cerul pe pamant pentru a dormi pe el, da-ne te rog si un colt de perna, ne indemnam noi visele sa se uneasca si urmatoarea cerere va fi din partea unui singur suflet.
Lasa-ne te rog raspuns cu o carioca albastra.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
