10 lucruri care imi plac iarna:
1. albul imaculat al zapezii
2.fulgii mici si argintii.par stelute in bataia luminii
3.sa fac ingerasi in zapada si sa fac cunostiinta cu gheata alaturi de el;mai ales sa'l "arunc"in zapada
4.mirosul de "frig" alterat de mirosul unui ceai fierbinte (in special cel cu gust de fructe de padure)
5.sa prind fulgi cu "limba"(intelegeti cum)
6.fulgii din genele lui si lumina ochilor caprui ce radiaza in zapada
7.scartaitul saniilor si bucuria copiilor
8.verdele bradului si sa'l privesc cum zace mandru sub luminile instalatiei in intuneric
9.colindul si gandul de daruire
10.rosul din obrajii lui si gustul de gheata al buzelor lui
10 lucruri care nu prea imi plac:
1.sa'mi simt mainile si picioarele degerate
2.sa nu'mi mai simt urechile,desi port caciula
3.sa zac in casa pentru ca e prea ger sa pot iesi
4.urasc sa racesc;sunt ca si moarta cand ma imbolnavesc
5.sa primesc bulgari in cap din senin de la ignoranti
6.cand se topeste zapada
7.petarzile
8.se intuneca prea devreme
9.luna apare rar pe cer si nu pot sa vad cum se joaca fulgii in lumina ei...
10.iarna a inceput sa se scurga prea repede
Multumesc Raluca ca ai acceptat leapsa!
Leapsa merge la cine mai pofteste.
sâmbătă, 19 decembrie 2009
luni, 14 decembrie 2009
Ne'a uitat!
Suntem chiar atat de incapabili incat sa nu putem avea nimic al nostru?Am ajuns sa copiem pana si anotimpurile?
Jalnic!
Jalnic!
Ne'am xeroxat iarna dupa un tablou original si amarat a tarilor calde sau poate mai putin calde,dar fara zapada.Avem un cer plictisit,mereu e negru de suparare,dar nu atat de suparat incat sa ninga.Tv'ul urla cu disperare ca va ninge.Va ninge,dar nicio iarna nu va mai fi ca cea timpurie.Era carunt pana si Noiembrie-Tarziu si imbatranea lent alaturi de timp pana se evapora sub troiene si scartaitul saniilor.Mureau frunzele uscate sub pasii aglomerati ai copiilor si sub zgomotul zurgaliilor.
Dar a intinerit toamna odata cu trecerea repezita a anilor,
lasand iernii cea mai mica parte a clepsidrei.
lasand iernii cea mai mica parte a clepsidrei.
Unde's zilele cu turturi in rasarit si inalbite la marginile amurgului?
Unde'i dansul haotic al fulgilor?
Unde a disparut viscolul de stelute?
N'am mai auzit de ceva timp colindul scartaitului de zapada in intregime...
Unde'i dansul haotic al fulgilor?
Unde a disparut viscolul de stelute?
N'am mai auzit de ceva timp colindul scartaitului de zapada in intregime...
Avem ierni pustii si ruginii intercalate cu timp de toamna...
Mi'e dor de'o iarna lunga imbracata'n alb si nu imbracata intr'o haina cu guler alb si restul
de rugina.
Ne'au uitat fulgii,ne'a uitat iarna.
Sau nu ne'am platit "factura" norilor si nu vor sa planga fulgi.
Ne'au uitat...
A'nceput sa fie alb,sa'mbatraneasca pamantul,dar sigur vremea va bea elixir si iarna va intineri primavara mai devreme...
La voi in suflete e iarna?
Mi'e dor de'o iarna lunga imbracata'n alb si nu imbracata intr'o haina cu guler alb si restul
de rugina.
Ne'au uitat fulgii,ne'a uitat iarna.
Sau nu ne'am platit "factura" norilor si nu vor sa planga fulgi.
Ne'au uitat...
A'nceput sa fie alb,sa'mbatraneasca pamantul,dar sigur vremea va bea elixir si iarna va intineri primavara mai devreme...
La voi in suflete e iarna?
vineri, 4 decembrie 2009
Pahare
Mi'am lipit buzele de partea sa netedă si rece,iar faţa mi se oglindeşte deteriorată în masa lui de sticlă.
E pictat de degetele mele într'un mod disperat de cunoaştere,
iar răsuflarea mea îndurerată îl bagă treptat în ceaţă.
Aburit de vorbele mele seci,bea încet fiinţa mea umilă şi dă uşor pe dinafară
gânduri goale.
Mă vărs în note asurzitoare,iar el se crapă de durere şi'mi plânge sufletul în substanţă amară.
Mi se prelinge în mâinile disperate şi încerc acum să'mi învii paharul
atingându-mi dur buzele şi ochii.
Se sparge urlând şi blestemându-mi chipul în cioburi de sticlă.
Mă privesc acum pe podea,rătacită într-un mozaic detaşat de toată fiinţa mea.
Şi'mi plâng setea în pumni.
Se va vărsa totul intr'o baltă de uitări...
Incubus - Love Hurts
Asculta mai multe audio Divertisment
p.s. Aştept să mă îmbăt în paharul tău vulgar.
iar răsuflarea mea îndurerată îl bagă treptat în ceaţă.
Aburit de vorbele mele seci,bea încet fiinţa mea umilă şi dă uşor pe dinafară
gânduri goale.
Mă vărs în note asurzitoare,iar el se crapă de durere şi'mi plânge sufletul în substanţă amară.
Mi se prelinge în mâinile disperate şi încerc acum să'mi învii paharul
atingându-mi dur buzele şi ochii.
Se sparge urlând şi blestemându-mi chipul în cioburi de sticlă.
Mă privesc acum pe podea,rătacită într-un mozaic detaşat de toată fiinţa mea.
Şi'mi plâng setea în pumni.
Se va vărsa totul intr'o baltă de uitări...
Incubus - Love Hurts
Asculta mai multe audio Divertisment
p.s. Aştept să mă îmbăt în paharul tău vulgar.
joi, 3 decembrie 2009
Judecată
Tinzi sa te numesti judecator.
Caci viata mea sta in umbra vorbelor tale si a ciocanitului verdict final.
Tic...Tac.
Se'mprastie timpul in trupul meu de muza si tu iti joci privirea pe el provocand rani adanci.
Ma acuzi.
Imi descosi pieptul si'mi pleci privirea in fata ta.
Ma domini.
Roaba ta de doliu iti da rol de papusar.
Si ma tragi de vorbe ca pe'o marioneta ratacita in propriul ei spectacol.
Cand te hotarasti sa dai verdictul iti impletesti mainile in marea mea de lacrimi.
Imi cunosti teama si te joci in zambete amare cu durerea mea.
Ma numesti hoata.
Caci am indraznit sa'ti beau sufletul fara sa'ti platesc.
Si acum ca m'ai gasit,ma droghezi din priviri si'ncerci sa furi ce'i al tau.
Tarziu.
S'a dizolvat tot ce'i al tau in mine.
Si pe scena ta indoliata am prins viata prin tine.
Atarn de ritmul bataii inimii tale si ma afund in piesa ta de teatru sub chip pierdut.
Sunt ratacita in tine.
Si tu ma acuzi pe mine.
Incerci sa ma ucizi si sa iei inapoi ce'i al tau,dar stii ca s'a pierdut.
Pierdut pentru tine.
Vesnic pentru mine.
Tacere.
Mi'astept verdictul cand ai sa bati timpul tarziu al inimii mele.
Verdictul tau e?...
Caci viata mea sta in umbra vorbelor tale si a ciocanitului verdict final.
Tic...Tac.
Se'mprastie timpul in trupul meu de muza si tu iti joci privirea pe el provocand rani adanci.
Ma acuzi.
Imi descosi pieptul si'mi pleci privirea in fata ta.
Ma domini.
Roaba ta de doliu iti da rol de papusar.
Si ma tragi de vorbe ca pe'o marioneta ratacita in propriul ei spectacol.
Cand te hotarasti sa dai verdictul iti impletesti mainile in marea mea de lacrimi.
Imi cunosti teama si te joci in zambete amare cu durerea mea.
Ma numesti hoata.
Caci am indraznit sa'ti beau sufletul fara sa'ti platesc.
Si acum ca m'ai gasit,ma droghezi din priviri si'ncerci sa furi ce'i al tau.
Tarziu.
S'a dizolvat tot ce'i al tau in mine.
Si pe scena ta indoliata am prins viata prin tine.
Atarn de ritmul bataii inimii tale si ma afund in piesa ta de teatru sub chip pierdut.
Sunt ratacita in tine.
Si tu ma acuzi pe mine.
Incerci sa ma ucizi si sa iei inapoi ce'i al tau,dar stii ca s'a pierdut.
Pierdut pentru tine.
Vesnic pentru mine.
Tacere.
Mi'astept verdictul cand ai sa bati timpul tarziu al inimii mele.
Verdictul tau e?...
sâmbătă, 28 noiembrie 2009
Daca totul ar fi invers
Invers...
Viata mea e mereu cu susul in jos,deci probabil daca ar fi sa fie invers as fi o persoana ordonata,foarte inceata...Doamne nu...Invers...cred ca daca s'ar schimba totul intr'o zi si sa fie invers,ar insemna oamenii rai sa fie buni,iar cei buni sa fie rai si probabil am supravetui mai mult pentru ca cei rai sunt 90% din toata populatia...dar ce sa'i faci traim o viata care e plina de surprize.
Invers ...sa putem merge cu picioarele pe cer si sa admiram mersul pamantului in pas cu retina,sa putem privi copacii cum isi hranesc radacina si cum le curge prin vene seva,cum prinde viata iarba si cum se inmultesc furnicile.Sa urcam muntii de la varf in jos si sa ne trezim in apus si sa atipim in rasarit.Apa? Cum ar putea fi marea invers? Sa ne scufundam in nisip si sa ne prajim in mare...ar fi imposibil...sa o intoarcem invers ne'ar fi imposibil si ar fi aceeasi mare in care ne ratacim apusul si rasaritul.Soarele s'ar pierde tot in adancul ei...Invers? sa fim parinti inca de cand ne nastem si sa sfarsim copiii copiilor nostri.Simetrie.Practic ii invatam cum sa ne creasca si ar deveni noi in tinerete si noi ei la batranete...sau invers...oricum suntem invers.
Daca ar fi sa traim din vise,adica sa ni se intample cu adevarat ce visam peste noapte...poate asta ar insemna sa fie invers...Si daca realitatea ar fi mereu un vis...adica sa facem pe bune ceva si sa ne trezim in fiecare dimineata de alarma ceasului si sa vedem mereu ca a fost daor un vis...Nu ar mai fi viata...
Delirez si eu .
Si sunt invers.
Delireaza si tu si fii invers.
Acest post este raspunsul pentru leapsa data de Spaic(http://spaic.lanebuni.eu) si eu o dau cui pofteste."Cum ar fi daca totul ar fi invers?"
Viata mea e mereu cu susul in jos,deci probabil daca ar fi sa fie invers as fi o persoana ordonata,foarte inceata...Doamne nu...Invers...cred ca daca s'ar schimba totul intr'o zi si sa fie invers,ar insemna oamenii rai sa fie buni,iar cei buni sa fie rai si probabil am supravetui mai mult pentru ca cei rai sunt 90% din toata populatia...dar ce sa'i faci traim o viata care e plina de surprize.
Invers ...sa putem merge cu picioarele pe cer si sa admiram mersul pamantului in pas cu retina,sa putem privi copacii cum isi hranesc radacina si cum le curge prin vene seva,cum prinde viata iarba si cum se inmultesc furnicile.Sa urcam muntii de la varf in jos si sa ne trezim in apus si sa atipim in rasarit.Apa? Cum ar putea fi marea invers? Sa ne scufundam in nisip si sa ne prajim in mare...ar fi imposibil...sa o intoarcem invers ne'ar fi imposibil si ar fi aceeasi mare in care ne ratacim apusul si rasaritul.Soarele s'ar pierde tot in adancul ei...Invers? sa fim parinti inca de cand ne nastem si sa sfarsim copiii copiilor nostri.Simetrie.Practic ii invatam cum sa ne creasca si ar deveni noi in tinerete si noi ei la batranete...sau invers...oricum suntem invers.
Daca ar fi sa traim din vise,adica sa ni se intample cu adevarat ce visam peste noapte...poate asta ar insemna sa fie invers...Si daca realitatea ar fi mereu un vis...adica sa facem pe bune ceva si sa ne trezim in fiecare dimineata de alarma ceasului si sa vedem mereu ca a fost daor un vis...Nu ar mai fi viata...
Delirez si eu .
Si sunt invers.
Delireaza si tu si fii invers.
Acest post este raspunsul pentru leapsa data de Spaic(http://spaic.lanebuni.eu) si eu o dau cui pofteste."Cum ar fi daca totul ar fi invers?"
vineri, 20 noiembrie 2009
Dorinta
In gradina ta cu flori astazi poti sa ma omori.
Sa ma strangi in brate pana noaptea o sa se lase.
Sa imi gusti buzele mute,ce asteptau sa te sarute.
Sa ma legi de al tau trup;lasa'ma usor sa gust.
Sa te versi in ochii mei,si apoi poti sa ma iei.
Sa imi scrii patat in mana , ca's pe veci a ta nebuna.
Sa ma strangi in brate pana noaptea o sa se lase.
Sa imi gusti buzele mute,ce asteptau sa te sarute.
Sa ma legi de al tau trup;lasa'ma usor sa gust.
Sa te versi in ochii mei,si apoi poti sa ma iei.
Sa imi scrii patat in mana , ca's pe veci a ta nebuna.
luni, 16 noiembrie 2009
Poveste de toamna
Ploua,iar,cu miresme uscate.Vantul se ingalbeneste si nu e prea departe...De'ar fi norii balauri rataciti,ar inghiti pamantul in negura tacuta...insa au preferat doar sa ia captura lumina prefacuta a soarelui inghetat parca de o privire crunta.Cand s'au ratacit frunzele in amurgul globului de foc,au pictat pamantul in cer.Norii, invidiosi, ca nu vor putea inghiti niciodata "amurgul de jos", au scuipat scarbiti de galben,iar amurgul e acum ruginit si miroase a trecut...pustiu...De parca ticalosii nu s'au saturat sa umileasca pamantul ruginit tomnatic,au inceput sa tulbure apele si sa dea frau liber unui rau negru si poluat de fum...de tristete... .meditare...Si oare toamna e amanta indoliata a neputinciosului "cer de sus" rapit de nori sau se simte femeie pura,iubita intr'un mod dur de brute?...Sinteza... acea toamna parca se stinge sub veninul indragostitilor obsedati de trupuri.
E noiembrie ratacit si incet ingheata sub privirile crunte ale hotilor trupesti.E ultima luna de dragoste amara,in care contopirea zilei aurii cu intunericul,acru de dominare,strapunge adanc inima impietrita a unei zeite tradata si ranita ,ruginita in vene de atata iubire pacatoasa.Iar cand va trece, bolnava, cu mintea ratacita prin gura fiecarui nor,isi va simti gura scarbita de atata rautate si injosire si va incepe sa'si planga in pumni tineretea pierduta si viata de "anotimp tarfa"...Sta sa planga...
E noiembrie ratacit si incet ingheata sub privirile crunte ale hotilor trupesti.E ultima luna de dragoste amara,in care contopirea zilei aurii cu intunericul,acru de dominare,strapunge adanc inima impietrita a unei zeite tradata si ranita ,ruginita in vene de atata iubire pacatoasa.Iar cand va trece, bolnava, cu mintea ratacita prin gura fiecarui nor,isi va simti gura scarbita de atata rautate si injosire si va incepe sa'si planga in pumni tineretea pierduta si viata de "anotimp tarfa"...Sta sa planga...
Feriti'va de un noiembrie plangacios si ascundeti amurgul frunzelor sub umbrele vesele...
" I used to think that love was just a fairy tale,
Until the first hello,until the first smile.
But if I had to do it all again,I wouldn't change a thing,
'Cause this love is everlasting."
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
