nervous-butterflies in the stomach

Really?...de ce aveam banuiala ca aceste fiinte intentionau sa dea nastere la acel sentiment profund si unic?Am aflat ca defapt "ele"dau senzatia de spaima...nervozitate.Atunci se explica de ce cand iubesti esti speriat.Esti speriat devii neaparat nervos?Nervos e cam dur spus...poate ca dilemele sufletului dau nastere framantarilor stomacale,care la randul lor dau un e-mail creierului si asta reactioneaza.Dar chiar sunt nervi?poate putin stres:iti musti buza de nerabdare,intrebari de genu "he loveeessss meee??".Furi floarea din vaza...singura floare primita de maicata de la taicatu normal cu ocazia aniversararii de n ani de casnice...si urmeaza"He loveeeesss meeee!8->","He loooovesss me noooot:("si biata floare a ramas cheala din cauza fluturilor tai din stomac.Parca fluturii iubeau florile.sau poate nu...Eu nu ma simt nervoasa cand simt fluturii in stomac.Is acolo zi de zi.Vreau sa fie acolo daca dispar probabil am sa ma panichez.Pierd fluturii,pierd ce am mai scump in viata asta...gandindu'ma mai bine singura senzatie de spaima si devin panicata si nervoasa e atunci cand stau si meditez...si vin in minte acele intrebari"unde e?l'au prins alti "fluturi".a fugit de ai mei ca nu l'au invatat sa zboare.de ce nu vorbeste cu mine,de ce e rece.nu e vorba ca nu l'am incalzit eu,nici nu prea am cum la cat de "mare" sunt.poate doar si'a ratacit mintile pe alte drumuri.si mereu imi apar lacrimi in ochi si e NU.nu vreau.si de aici starea aia de "sunt nervoasa" e defapt ...chiar il iubesc.stiam asta,dar pe zi ce trece imi dau seama ca fluturii astia nu'mi starnesc "nervii" imi starnesc inima."Nu vreau sa contrazic o teorie si stiu oricum ca sunt stresata cand simt fiorii dati de acesti "fluturi",dar mai stiu ca sunt stresata pentru ca sunt fericita si pentru ca nu vreau sa pierd ceea ce am asteptat atata timp.Si nu e numai iubirea.E in joc si existenta mea.Cuprinsa de spaima sunt la fiecare obstacol si imi doresc cu desavarsire sa reusesc sa'l depasesc intreaga.Si chiar daca dau gres sunt mandra ca mi'am invins teama si am avut curajul sa incerc sa depasesc "intunericul" ce mi'a pus la incercare frica.Cred ca deja am aberat...pauza de masa.Si acum am fluturi in stomac...astept.