Cap-material prost

Doare.Cand se apropie de noapte
Zvacneste in ganduri, soapte
Ticaie si iar se zbate
Nu mai poate...
Doare.Cand vede cum minte,
Creste o masea de minte,
S'ar spanzura de vise'n noapte,
Dar nu poate.
Doare.Ca'i mereu pe ganduri
Are in nenumarate randuri
Vise,promisiuni desarte,
Vrea sa creada,
Dar nu poate.
Doare.Dar are intiparit un nume,
Proceseaza cand l'aude,
Rade in dansuri mute
Traieste din cantare
Il cunoaste...nu'l mai doare.

Sah-Mat

Sa ne intelegem!Avem aceeasi tabla,patrata in felul ei,cu spatii negre,spatii albe,eu i'as spune mai usor, viata.Iau eu piesele negre sa fiu partea negativa si totusi pozitiva,tu ia'le pe alea albe si invata'ma sa fiu asa cum vrei tu si da'mi sa imbrac culoarea ta alba de inger.Increzator,incepi mereu primul si muti pionii pe rand.Stii ca mereu castigi,dar incerc si reusesc de cateva ori sa'ti pun piedica si te fac sa pici pe ganduri.Cand am intors clepsidra in favoarea mea,ai luat nebunul si ai inceput sa strabati campurile cenusii ingandurat.Ai inteles ca nu poti muta decat diagonal.Esti un ratacitor nebun de alb si in fata mea nu poti decat sa mergi pe doua cai:asculti indicatiile inimii tale,sau indicatiile inimii mele.Le asculti mereu pe cele ale inimii tale,pentru ca stii ca nu te pot insela.Stiai ca si ingerii gresesc?Sunt prea naivi,asa ca tine, si pentru ca ai pasit in patratul nepotrivit ai cazut in plasa mea.Suntem fata in fata,negru si alb,alb si negru,mimam jocul,dar simtim piesele...Te'ai gandit prea mult,rege de portelan!Sah-mat!Sah mat,pentru ca in jocul tau,eu conduc dupa regulile tale,sah mat...daca nu ti'ai dat seama ti'am rapit toate piesele si ti'a ramas doar "calul" care mereu va trasa masa ta de joc in forma de "L".Nu sunt modesta pentru ca vreau sa te castig.Desi comit un pacat te fur asa inger cum esti...stiu sa zbor in alb doar ca piesa in jocul tau.Sah-mat!

nervous-butterflies in the stomach

Really?...de ce aveam banuiala ca aceste fiinte intentionau sa dea nastere la acel sentiment profund si unic?Am aflat ca defapt "ele"dau senzatia de spaima...nervozitate.Atunci se explica de ce cand iubesti esti speriat.Esti speriat devii neaparat nervos?Nervos e cam dur spus...poate ca dilemele sufletului dau nastere framantarilor stomacale,care la randul lor dau un e-mail creierului si asta reactioneaza.Dar chiar sunt nervi?poate putin stres:iti musti buza de nerabdare,intrebari de genu "he loveeessss meee??".Furi floarea din vaza...singura floare primita de maicata de la taicatu normal cu ocazia aniversararii de n ani de casnice...si urmeaza"He loveeeesss meeee!8->","He loooovesss me noooot:("si biata floare a ramas cheala din cauza fluturilor tai din stomac.Parca fluturii iubeau florile.sau poate nu...Eu nu ma simt nervoasa cand simt fluturii in stomac.Is acolo zi de zi.Vreau sa fie acolo daca dispar probabil am sa ma panichez.Pierd fluturii,pierd ce am mai scump in viata asta...gandindu'ma mai bine singura senzatie de spaima si devin panicata si nervoasa e atunci cand stau si meditez...si vin in minte acele intrebari"unde e?l'au prins alti "fluturi".a fugit de ai mei ca nu l'au invatat sa zboare.de ce nu vorbeste cu mine,de ce e rece.nu e vorba ca nu l'am incalzit eu,nici nu prea am cum la cat de "mare" sunt.poate doar si'a ratacit mintile pe alte drumuri.si mereu imi apar lacrimi in ochi si e NU.nu vreau.si de aici starea aia de "sunt nervoasa" e defapt ...chiar il iubesc.stiam asta,dar pe zi ce trece imi dau seama ca fluturii astia nu'mi starnesc "nervii" imi starnesc inima."Nu vreau sa contrazic o teorie si stiu oricum ca sunt stresata cand simt fiorii dati de acesti "fluturi",dar mai stiu ca sunt stresata pentru ca sunt fericita si pentru ca nu vreau sa pierd ceea ce am asteptat atata timp.Si nu e numai iubirea.E in joc si existenta mea.Cuprinsa de spaima sunt la fiecare obstacol si imi doresc cu desavarsire sa reusesc sa'l depasesc intreaga.Si chiar daca dau gres sunt mandra ca mi'am invins teama si am avut curajul sa incerc sa depasesc "intunericul" ce mi'a pus la incercare frica.Cred ca deja am aberat...pauza de masa.Si acum am fluturi in stomac...astept.

Gara

De la general la foarte normal gara este "casa" trenului.Trenul incarcat mereu cu suflete ,parca diavol, de placere urla cand pleaca"Uuu".Se cutremura de cateva ori pamantul,iar infernul se deschide doar intre cer si o linie dubla brazdata de alte linii parca trepte.

Pasagerul soarbe din priviri timpul prins de mana stanga si cand ticaitul se opreste 12, pupila dilatata ii striga "intarziere".Inghite cu greu ultima durere si inainte de a'si ridica geanta ii prinde fata palida in maini.Dupa ce ii soarbe privirea uda,egoist ii bea lacrimile si'si potoleste setea doar pentru o clipa.Distrus si suparat pe incompententa sa de a'i face trupul sa zambeasca ii musca cu timiditate buza de jos.Ea ii raspunde cu un fior si imbalsamata cu miros amar de dor isi infinge unghiile umede pe obrazul lui patat de lacrimi.Mainile lor se impreuneaza in "Adio" si inainte ca buzelor lor sa mimeze valsul durerii,fiara le taie calea cu disperare.El ridica geanta grea in regrete si dupa ce degetele sale au colorat parul ei in suvite, i'a sarutat fruntea si drept cununa i'a lasat un "bun ramas".S'a tarat fara suflare in sufletul fiarei si printr'un ochi de sticla i'a desenat cu mana regrete si dor.

Ea matura gara cu pasi greoi si la fiecare pas glasul ii murmura un fior.Blestema gara si o vroia doar un popas,nu startul unei calatorii fara intoarcere...Gand si'a intors un pas,fiara a urlat de noapte buna spre ea si s'a pierdut sub cer,fara glas.Fiara il are pe el,ea are gara...

Departe

Daca te'as intreba cine esti cu adevarat ce mi'ai raspunde?Cand spun "departe", tu la ce te gandesti?Am sa matur cerul si am sa'ti prind in gene stele.Ai sa te trezesti departe pentru ca stelele's vise.Care e cea mai mare curiozitate a ta?Stiai ca ploaia nu plange?Rade dupa tine cand imi curge din ochi.De ce?Pentru ca plang dupa tine.Te'ai pierdut departe?Voi matura cerul din nou si te voi cauta printre stele.Daca te gasesc te pot prinde in genele mele?Vei fi tot departe,dar in visele mele.Stiai ca "departe" e un termen ipocrit care desparte,care separa doua lumi promise unui singur ideal.Am ajuns prea departe cu ceea ce vroiam sa spun defapt si probabil ai cazut confuz in vorbele mele fara de inteles.Sunt o ipocrita...Noapte buna clar de luna.

Intarziere

Atarna greoaie si se chinuie sa invinga vantul.
E in razboi cu propriul echilibru si stie ca va sfarsi "zburatoare",
Si nu e pregatita de plecare,
Caci o doare...
Azi e verde de soare,trista sub ploaie,
Si'si pleaca fruntea aurie de mandrie peste ele...
Ea e sus,inger fara aripi,ele stau moarte plangand pamantul.
Dansand cu vantul,cu ochii spre soare isi schimba trecutul.
Si e ruginie de fericire ca zace sub cer,
Si arde din radacinile sufletesti ca'i curge apusul pe obraz,
Si la rasarit e rosie de extaz,
Iar spre final trage cu forta de aer,
E ultima zi,ultima inviorare.
S'a nascut prinsa de zare si moare ca toate;
frunza zburatoare.
Nu se pune moarta si veche pe pamant,
Cade in apa,murind inecata de un nou stapan...
Caci vantul,copacul i'au fost nebuni la dansul sau fara popas.

Simplu

Du bist mein hässlich...;p;x