Mereu am in suflet o dorinta profunda de a'mi schimba interiorul.Calatoresc spre noi orizonturi incercand sa ma regasesc,dar te gasesc mereu pe tine.Calatoresti inaintea mea de fiecare data , sau te'ai transformat in fantasma...in umbra a mea? Ma urmaresti pana si in ganduri si ma ajuti sa deschid porti pe care nu am reusit sa le deschid singura.Nu vreau sa ma mint, dar nici sa recunosc ca mi'ai rapit simturile si ca imi umblii prin vene pana in adancul inimii.Te prinzi cu putere de sufletul meu si imi tai respiratia de fiecare data cand mi te urci in ganduri.Usoara calatorie in vis alaturi de tine,usoara tacere cand iti intalnesc privirea.Ai dat foc venelor mele,calatoresti prin mine si nu'mi lasi inima sa bata cursiv.Te cauta pana sta sa'mi sara din piept si ma indeamna sa pornesc iar in cautarea ta.Te caut pe tine...ma caut pe mine...caci m'ai transformat in obsesie.Obsesie sa te simt,obsesie sa te am,dorinta sa ma lasi sa te inteleg,placere sa ma lasi sa te iubesc...E tot ce'mi doresc...
Nu ti'am spus pana acum ca te iubesc pentru ca stiam ca sunt slaba...slaba in a spune ceva...in a recunoaste,dar recunosc ...toata aceasta calatorie in jurul unui singur scop:"TU",este menirea mea de a te iubi,de a te intelege pe tine si in acelasi timp pe mine.Am reusit sa ma despart de trup,lasandu'l sa zaca in placere stiind ca vei avea grija de ceea ce ma reprezinta ca fiinta,si sa zbor,sa'mi ating idealul,sa'mi cunosc intruchiparea mea in astra cand nu voi mai fi om.Ti'am zis de atatea ori despre calatoria mea in vazduh si ca eu sunt zmeul,insa vreau sa mai stii ca tu esti vantul si ca fara tine nu m'as putea inalta.Iti soptesc mereu ca trandafirul se stinge la un moment dat,dar vreau sa sper ca tu il vei tine viu pentru totdeauna.Nu vreau ca bratele tale sa'mi lase trupul singuratic sa zaca in durere...nu vreau sa te las sa pleci...sa fiu barca pustie fara pasager...vreau doar sa ma insotesti pentru totdeauna in calatoria mea pe mare .Nu as putea calatori fara tine...nu azi...nu maine...Mi'e teama sa nu te simt pulsand odata cu inima mea .Mi'e teama si nu vreau sa te pierd lasandu'ma sa calatoresc singura prin ploaia care sigur m'ar zdrobi...mi'ar ingheta sangele...inima s'ar sfarma in mine...
M'ai invatat sa'mi scriu fiinta in ganduri si pe hartie,sa ma cunosc pe mine prin tine,sa iau amenzi pentru iubire depasita pe care le platesc usor...iubindu'te pe tine...sa visez chiar si atunci cand am mintea pradata de suferinta,sa sper ca nu voi fi nevoita sa traiesc fara tine.Traiesc fiecare clipa cu gandul la tine si imi urmez drumul spre iubirea ta in fiecare clipa a vietii mele.Ti'am zis vreodata ca sunt cerul,pentru ca devin aeriana cand e vorba de tine?Si asta doar pentru ca sunt cu capul nori,sunt cu gandul la tine.Esti persoana ce ma face sa mor a avea un viitor langa ea,esti pionul meu in jocul pe care nu reusesc sa'l castig decat daca premiul meu esti tu.
Si...am inteles...ma dezchilibrez si cad mereu pe ganduri atunci cand imi initiez calatoria intr'o simpla cautare a ta...a fiintei mele...a ceea ce inseamna "noi"...Noi...ne suprapunem perfect,ne cunoastem limitile,imi stii slabiciunile,iar tu esti mereu sprijinul meu,aripile mele,idealul in viata,unica fiinta pentru care mi'as sacrifica visele...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu