...

Consideră că nu am nimic de spus

că sunt legată de o ancoră a nimicului,

că ma tulbur și trec valuri, în pași repezi de căprioară.



Azi nu sunt eu,nici ieri nu am fost.

am alergat ca orbul pe alături,

fluturând spre nicăieri bastonul îndrumător.



Nici nu zbor, nici nu ma târâi...

mă vărs șuierând în cascade,

căci viața-mi toată îmi șade doar în brațe.

ma caut

de stalp mi'as lipi sufletul-afis,

sa ma recunosti, cand eu nu mai stiu cine sunt

sa ma cauti, cand nu ma gasesc eu

sa ma suni,cand ma pierd in mine

sa ma aplauzi, chiar de eu nu'mi stiu rolul...



si te rog sa ma duci si pe mine sa vad afisul...

poate plec in cautarea mea...