joi, 1 octombrie 2009

Intarziere

Atarna greoaie si se chinuie sa invinga vantul.
E in razboi cu propriul echilibru si stie ca va sfarsi "zburatoare",
Si nu e pregatita de plecare,
Caci o doare...
Azi e verde de soare,trista sub ploaie,
Si'si pleaca fruntea aurie de mandrie peste ele...
Ea e sus,inger fara aripi,ele stau moarte plangand pamantul.
Dansand cu vantul,cu ochii spre soare isi schimba trecutul.
Si e ruginie de fericire ca zace sub cer,
Si arde din radacinile sufletesti ca'i curge apusul pe obraz,
Si la rasarit e rosie de extaz,
Iar spre final trage cu forta de aer,
E ultima zi,ultima inviorare.
S'a nascut prinsa de zare si moare ca toate;
frunza zburatoare.
Nu se pune moarta si veche pe pamant,
Cade in apa,murind inecata de un nou stapan...
Caci vantul,copacul i'au fost nebuni la dansul sau fara popas.

0 comentarii: